„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Wallpapere

Am zis ca de acuma sa pun si creatiile mele de prin photoshop aci pe blog, ca sa tin o evidenta.

Pe moment pun 2 wallpapere.


Planu' meu pe 2010

Bun deci am furat si eu putina inspiratie de la hurri. Chestia asta cu planu' n-ai cum s-o faci asa... pe moment. Asa ca o sa se mai editeze. Si ca sa n-o pierd, am zis ca cel mai bine e sa o las ca si o pagina noua, adaugata hopa sus in bara de meniuri. Deci multam hurri pentru idee.

Da' voi ce vreti sa rezolvati in 2010?

Retrospectiva anului 2009...

 He he , a venit şi momentu' ăla. Momentul în care eu fac retrospectiva anului pe care l-am avut până acum. Moment în care prezint, mai pe scurt, anumite evenimente care m-au marcat anu' ăsta, sau doar momente care cred eu că sunt sau au fost cândva importante pentru mine. E chestie de perspectivă. Oricum, ar fi cazul să încep. Vreau să menţionez că retrospectiva o să fie oarecum cam lungă, aşa că luaţi-vă o gustare pe-aproape. Enjoy...

 Deci. Cu ce să încep. Păi încep cu inceputu' anului 2009. Nu prea am ce spune d-acolo. Încă eram boboc, d-abia îmi cunoşteam colegii, mă deprindeam şi eu cu ei. Ştiţi voi. Chestii de liceu. Dar, cu succes am trecut şi de bucata aia de an. Tot anu trecut, cică eram începător în Photoshop. Well, not anymore. Cu ajutorul lui Smoke, şi a altor persoane (n-are rost să-i enumăr pe toţi. L-am pus pe Smoke fiindcă cu el m-am distrat cel mai mult în timp ce lucram) m-am deprins şi eu cu artele VTuning-ului, şi ale editării de poze în general. Expert nu mi-s, dar pot să spun că mă pricep într-o oarecare măsură. Trecând peste asta ajung la altceva. Sunt fericit să spun că am încercat o sumedenie de sporturi extreme. Am început cu Parkour. Din păcate m-am şi lăsat de Parkour, din motive personale. După, am continuat să mă aproprii periculos de mult de-o mână ruptă cu ajutorul BMX-ului. Mulţumesc lui Teo, şi lui Dutzi pentru ajutor pe tema asta. E fain să ai cu cine să te "plimbi" cu bike'u când e vremea bună. M-am lăsat de triburi, m-am apucat iar de triburi si m-am lăsat de triburi din nou. În vacanţă, ce mai, a fost ca niciodată. Mai ales când lista de persoane cunoscute creşte exponenţial. Ziceam pe la sfarsitu' vacanţei că dacă puştiulică ăla numit Cupidon are chef să se joace de-a ţinta cu mine, tre să vină cu ceva mai substanţial decât un arc ş-o săgeată. Well, a venit el cu ceva, a nimerit da' a dat cam strâmb. Să continuăm...

 Ei şi s-a terminat vacanţa de vară. Toţi eram fericiţi că ne-am reîntâlnit după atâta (3 luni?!) timp de când nu ne-am mai văzut. Desigur fericirea a fost întreruptă brusc, de mirosul dulce-amărui al liceului. Dar, nu puteam lăsa asta să ne-mpiedice să ne distrăm cum se cuvine. Odată cu începutul şcolii au venit şi schimbările. În mare, am mai iniţiat vr-o doi în tainele blogging-ului, şi pentru asta îmi asum laudele, şi m-am făcut şi eu mai cunoscut în blogosferă, cu ajutorul câtorva evenimente şi persoane. Am continuat şi povestea aia a mea. N-oi fi eu cine ştie ce scriitor, dar mi s-a spus că mă pricep oarecum, deci n-are rost să mă opresc din scris. Aşa că o să o continui. Unde o să ajungă? Păi, numa' Dumnezeu ştie, că io n-am idee când o termin. Şi cine-a zis că vreau s-o termin?!?! După prima bucăţica de şcoală nu prea s-au mai întâmplat cine ştie ce evenimente. Am mai schimbat skin-urile la blog, mi-am făcut mai multe pagini, am mai făcut şi bannere. Chestii de administrator. Tot cu şcoala cică ne-am implicat şi noi într-un proiect internaţional. Cică aveam planuri şi de site pentru proiect. La planuri am rămas...

 Ei şi până la urmă am ajuns şi în decembrie. Începutul a fost destul de interesant, dat fiind faptul că a inclus fasole pe gratis. După a mers cam prost din cauza unui eveniment extrem de tragic pentru o verişoară de-a mea, care îmi este şi colegă de blogosferă. Dar, am trecut peste asta cu succes. După a mers destul de ok. Câteva proiecte cu şcoala, nişte teze trecute cu succes, şi cam atât. A urmat vacanţa de iarnă.

 Şi cam ăsta a fost anul meu. Cu bune, cu rele, cu urcuşuri, cu coborâşuri. Ca viaţa în general.

 Cam ce plănuiesc pentru la anu' ? Păi n-am idee. Fac cum am făcut dintodeauna. Lucrez din mers. Până acum a funcţionat.

P.S.:  Ăsta e oficial cel mai lung post al meu. Şi cel la care am lucrat cel mai mult.

I'm back...

Deci, după o perioadă în care am fost oarecum inactiv, în mare parte cauza fiind ISP-ul meu, am zis să încep un alt articol. Probabil subiectul a fost în totalitate acoperit de cei din blogosferă, dar asta nu mă opreşte să-l acopăr şi eu puţin. Subiectul în cauză fiind evenimentele de acum 20 de ani, de la 21 decembrie '89.
 
 
 Acu' eu ca şi persoană n-aş avea cum să ştiu mare lucru despre ce s-a întâmplat acolo, dat fiind faptul că m-am născut cu 4 ani mai târziu. Desigur, curios din fire, nu puteam să nu mă întreb chiar care a fost motivul din spatele acelor evenimente tragice şi care totuşi au avut un impact semnificativ asupra vieţii românilor. Majoritatea celor mai bătrâni decât mine probabil ştiu cursul evenimentelor. Totul a început la Timişoara, pentru ca apoi să continue la Bucureşti, unde 50 de persoane au fost ucise pentru că şi-au dorit libertatea de care nu au mai apucat să se bucure. Aceştia au fost cei de la Bucureşti. La Timiş numărul de persoane ucise îmi este necunoscut. Dar totuşi, stau şi mă gândesc dacă totuşi am obţinut acea libertate pentru care au luptat acei oameni. Libertatea pentru care au murit nişte persoane, care mie îmi sunt necunoscute, dar care, probabil au avut şi ei copii, sau au fost copiii cuiva. Faptul că, deşi suntem un stat democrat, libertatea este doar pe hârtie, dacă o fi şi acolo, demonstrează că evenimentele de la Timiş şi Bucureşti din '89 au fost, nu în zadar, ci mai degrabă, au fost oarecum uitate. Nu de toată lumea, ci de cei importanţi. Acum fiecare lucrează în propriul interes. S-a ajuns din nou în situaţia în care poporul nu mai are putere de decizie. S-ar părea că am avea nevoie de o altă revoluţie. Desigur, nimeni nu ar vrea asta, şi desigur, o revoluţie nu înseamnă întotdeauna omoruri şi alte atrocităţi. O revoluţie se poate realiza şi strategic, cu un plan bine stabilit. Oricum, eu, sincer, încerc să mă bucur de această presupusă libertate pe cât posibil. Tatăl meu era la vaslui pe vremea aia. Mi-a zis că s-au schimbat multe. Unele în bine, altele mai puţin, dar, că au fost schimbări.
 
 
 E bine dacă stăm şi ne gândim exact unde am ajuns după acele evenimente. Nu au fost în zadar. Dar totuşi...

I'm devious :D

 Nu, nu plănuiesc să preiau controlul lumii. Deci, să va povestesc. Surfam şi eu spaţiul cibernetic de pe deviantART, uitându-mă la nişte stock-uri, şi primesc un mic mesaj. Printre bla-bla-bla am prins o chestie. Sunt membru dArt de un an. De-acu pot să am şi licenţă de membru "premium" Da, ca şi cum eu chiar aş da bani pe o chestie d-asta. I need'em right now. Oricum, m-a impresionat puţin. Chiar dacă e un script care face asta, e faină ideea. Plus că am şi poze :D.



Mersi deviantART...

Sandilăi, sandilăi...

Ei şi am aflat şi eu puţintel mai înainte (vorba vine) de un concurs organizat de Sandilai.ro. Premiul. Păi e două. Un Nikon D40 şi vre-o 200 de lei. Nici unul dintre ele nu strică nimănui deci am zis să mă bag şi eu. Poate poate am o şansă.
 
Ideea e să fac un post după una din cele 3 teme prezentate pe pagină de concurs.
 
La ce mă gândesc când aud cuvântul sandilău? Păi la cineva puţintel mai sărit de pe axa normalelor. Dar totuşi, nu nebun. Cineva care iese cam prea mult din tipare, dar care nu se omoară când face asta. Cam ciudată enumerare de termeni, dar eu la asta mă gândesc când aud "sandilau". Dacă stau şi mă gândesc mai mult, şi eu sunt aşa câteodată. Deh, nu putem toţi să fim normali, aşa-i? Apăi nu-i aşa??
 
P.S.: Sursa mea e Neamtu' 
P.S.2: Nu vă chinuiţi să căutaţi în dicţionare că nu cred că găsiţi cuvantu'.

Moşu n-are cum să fie bărbat. Oh RLY?!?!

Deci, primesc azi o chestiuţă pe Y!M. Mass nu cred că era, deşi seamănă cu unu. Anyways, e o listă:
 
 De ce Moş Crăciun n-are cum să fie bărbat. Mai jos se-ncepe cu motivele.
 
 1- Bărbaţii nu ştiu să ofere cadouri !
 
 Wrong. Bărbaţii ştiu să ofere cadouri. Toată lumea ştie, deci aici nu există excepţii. Dacă nu toată lumea vrea s-o facă, ei aici dăm în alte capitole.
 
 2-Bărbaţii nu ştiu să te surprindă în mod plăcut
 
 Wrong again. Ştim să impresionam plăcut. Nici nu e aşa de greu dacă stai şi îţi pui mintea la contribuţie. Trebuie doar o planificare bună. Restu vine de la sine. (Trebuie să ţinem minte că un bărbat poate fi uşor impresionat fără prea multe greutăţi. Cât despre o femeie. Chiar e nevoie de puţină planificare. )
 
 3-Chiar dacă îţi iau cadouri, bărbaţii nu le pot împacheta
 
 OH RLY?!?! Ce-i aşa greu să împachetezi un cadou. ŞI dacă stăm şi ne gândim moşu' nu împachetează cadourile. Spiriduşii lui o fac. Get your facts straight people.
 
4-Bărbaţii nu s-ar îmbrăca niciodată în catifea roşie
 
 Yeah well, catifeaua roşie nu e chiar materialul meu preferat, dar dacă te îmbraci în costumu ăla o singură zi pe an, în care mergi numai noaptea, şi sunt 80% şanse să nu te vadă nimeni, nu-i un sacrificu prea mare.
 
 5- Bărbaţii nu răspund la scrisori.
 
 Umm. Nu, n-o facem. În schimb există Y!Mess, Skype, Twitter, AOL, şi lista poate continua. Acuma nici puştii nu mai trimit scrisori. Trimit email-uri.
 
6-Bărbaţii ar prefera o halbă cu bere şi nişte alune în locul unei căni cu lapte cu prăjiturele
 
 Păi eu nu prea beau, deci cana cu lapte îmi pare o opţiune viabilă. Şi dacă pui pe lângă prăjituri d-alea faine ca-n filme, cu fulgi de ciocolată. It'll be like heaven :D.
 
 7-Bărbaţii nu şi-ar asuma responsabilitatea de a oferi cadouri pentru că asta ar însemna să îşi ia un angajament.
 Aici nu pot să-mi dau cu părerea. Că nu prea le am cu angajamentele. Şi de când reprezintă cadourile un angajament? E un cadou, zău aşa.
 
Deci cam aia ar fi lista, în care am inclus şi răspunsurile mele, prin care încerc să dovedesc că Moş Crăciun POATE fi bărbat.Dacă cuiva nu-i convine, well...

P.S.: Io nu-s moşu :P
P.S2: OH RLY = oh really. Da' aşa, mai cu impact.

Aleluia

Deci se pare că n-o să avem un crăciun foarte colorat anu ăsta. Ci unul perfect alb. Că ă nins oameni buni. A nins. Dorin cică deja işi scoate sania. O să avem un Crăciun exact aşa cum trebuie să fie. Asta dacă zăpada asta rămâne în forma ei şi nu se topeşte. Rugăciunile mele (şi nu numai) au fost auzite.
 
Pe altă notă, vreau să îi urez unei prietene/colege/*insert cool line hier* un dulce "La mulţi ani". Se ştie că nu-s mare maestru în urări sau alte chestii de genu. Ce spun, spun direct. Aşa că:
 
La mulţi ani Simona...

Cum iti dai seama ca vine vreme rea?

Ei cum. Dacă ai norocul să fii abonat clicknet clickshit, e uşor să-ţi dai seama când vine vre-o furtună sau în general vreme mai urâtă. Cade netu'. ŞI când cade netu' la ăştia, apoi nu se-ncurcă. Cade şi căzut rămâne. Ba şi face mişto de mine şi mai vine câte un minut două, după iar cade. Şi dacă suni la deranjamente ori e telefonu scos din furcă ori dacă ai noroc şi ajungi la un operator, îţi spun că nu e nici o problemă cu reţeaua. Ei zău aşa.
 
Cam asta e povestea zilei mele de azi în care a nins şi la Roman, şi am rămas fără net aproape toată ziua.
 
P.S.: De-abia aştept vremurile cu RDS.

Netu' si alti addicti

Mdeci, aşa ca început de post, mă apucaşi din nou de LiveForSpeed . Na' că le fac şi reclamă. E un simulator de curse foarte ingenios, cu cerinţe numa bune pentru râşniţa mea cu aere de motor diesel (face urât când o porneşti la rece). Volan am, maşinile îmi plac la nebunie, şi ca bonus, se joacă şi pe net. Am şi vre-o câteva filmuleţe făcute în jocu' ăsta. Oricum, unde voiam să ajung. Deoarece se joacă şi pe net mai găseşti şi români p-acolo. Români, care, pe unele servere conduc exact ca-n România reală. Claxoane, blitzuri, înjurături (prin chat, da' totuşi). Toate astea depind de serverele pe care le alegi.

Oricum, mai ştiu un joculeţ care se joacă şi pe net. Celebru chiar. Stai ore întregi şi te-mpusti cu alţi "pasionaţi" de jocu ăla ca să creşti oleacă în rank. Oricine îl ştie, majoritatea probabil l-aţi şi jucat la un moment sau altul în viaţă. Desigur, există şi unii care iau jocul şi îl duc la extreme. Am văzut o astfel de persoană pe un server mai cunsoscut. Fratele meu stătea, şi împuşca şi el alţi jucători, când primeşte un mesaj care la început mi s-a părut cel puţin ciudat. Suna simplu. "vrei să fim prieteni ?". Atunci am stat şi m-am gândit. Ok, eu mă consider dependent (până la un anumit nivel) de internet. Stau la PC destul de mult timp. Şi totuşi sunt persoane care chiar duc această dependenţă la un cu totul alt nivel. Se ştie că există dependenţi de internet, dar oare ei ştiu că fac parte din această categorie? Adică unii dintre ei or şti, da' restu' ? Vreau să spun că, unele persoane care chiar sunt dependente în totalitate de acel joc, fac crize dacă au scăzut cu un loc în clasamentele generale, sau când pierd un meci cu clanul, sau mai ştiu eu ce alte evenimente care pentru o persoană normală i-ar părea cel mult interesante. Stau şi mă gândesc cum unii jucători pur şi simplu nu au o viaţă în afară jocurilor pe internet (caz de studiu: jocurile MMORPG şi tipu' care s-a căsătorit cu un caracter dintr-un astfel de joc.) Desigur există şi excepţii. Ba chiar cunosc câteva. Deci până la urmă nu e totul pierdut.

<Deadend>

P.S.: Am rămas fără idei.
P.S.2: Am rămas şi fără net. Clickshit chiar se ridică la înălţimea aşteptărilor date de nume. 

The day and the post

Aşa. Şi deci am zis să mai fac încă un post, că n-am mai scris de ceva timp. Oricum, încep să pregătesc Retrospectiva anului 2009 că trebuie şi aia făcută odată şi-odată. Şi cu ce subiect mai bun să încep decât faptul că mi-a venit astăzi MP3 playerul comandat acu vre-o câteva zile. E o copie aproape fidelă după a doua generaţie ipod Shuffle (Şi ce dacă nu-i original. Cântă, aşa-i?), da' nu ştiu exact cine a copiat-o. Oricum, merge super, se încarcă prin USB şi nu vă încarc cu prea multe detalii că n-am chef de tehnică în seara asta.
 
 
 Ca un alt subiect am şi eu un anunţ de făcut. Un coleg d-al meu, pasionat înrăit de motociclete a reuşit (până la urmă) să obţină şi el permisu' de categorie A1. Deci treaba e clară. Dacă vrea să-i reziste, tre să-l ude neapărat. Că de nu, găsesc io o creangă de fier-forjat să i-o bag printre spiţe la motor :D. Auzişi Codrine?
 
 
 Mă cam lasă baltă inspiraţia deci nu cred că anu ăsta mai pun vre-un capitol la povestea aia începută acu ceva (mai mult) timp. Poate poate mai scot un capitol până de Crăciun că după, nu mai cred că mai am chef de poveşti.
 
 
 Şi aşa ca notă de final, azi am prezentat un proiect foarte frumos la romană, mi-am virusat sticku' reformulez, mi-a fost virusat sticku', mâine am de dat o teză la mate, obiect la care sunt paralel pe toate intervalele posibile (heh, şi îs la mate-info), şi de făcut prezenţa la un micuţ proiect făcut cu nişte puşti de la şcoala 5. După asta, mai avem un proiect în desfăşurare, despre care voi da mai mute detalii mâine, după teză.

Mergem inainte

Tocmai m-am întors şi eu de la Bacău. Ocazia a fost una destul de neplăcută, şi anume înmormântarea mamei lui Evelina. Cauza o găsiţi aici. Oricum, aceasta a fost o zi cât se poate de grea pentru Evelina, pentru Mihai , şi pentru restul familiei îndurerate. A fost foarte multă lume. Rude, colegi de servici, colegi de clasă ai Evelinei, toţi au fost acolo. Oricum, nimeni nu ar trebui să treacă prin aşa ceva, indiferent de vârstă. De-acum încolo o persoană nu va mai fi printre noi, dar un suflet se va alătura cuiva acolo sus. Cât despre Evelina, doar cuvinte de laudă. Dar, vorba lui Mihai - "Nimic nu se pierde. Totul se transformă."
 
 
 Oricum, haideţi să deviem de la subiect. Călătoria spre şi inapoi de la Bacău am făcut-o cu trenul. Ştiu pe cineva care a admis că încearcă pe cât posibil să meargă cât mai puţin cu trenul. Pot să spun că iubesc să merg c u trenul. Mai ales ziua, este foarte frumos. Către bacău am luat un accelerat. Cam pliciticos, deşi am mers cu Clasa I. La întoarcere am mers cu ceva şi mai interesant. Cu metroul. Ok, ştiu la ce vă gândiţi. E un metrou luat de pe undeva de prin străinătate şi plasat pe căile noastre ferate. Electrică chestia. Prima oară când am mers cu aşa ceva. Categorizat ca tren "personal". Pot să spun că am râs copios când am auzit ventilatorul de răcire pentru motoarele electrice oprindu-se. Făcea că şi cum rămânea fără vlagă. Parcă se topea pe-acolo. Un sunet absolut terifiant prima oară când l-am auzit. Dar a devenit amuzant cam a patra oară.
 
 
 Asta a fost şi cu călătoria mea la Bacău. Data viitoare, va fi cu motive mai fericite. Pentru toată lumea.

Condoleante

Am zis să îmi continui lectura de unde am lăsat-o acum câteva zile şi ajungând peste "Instigare la cultură" am observat un articol foarte neplăcut. Se pare că mama lui Eve a murit. Mă duc în camera să o anunţ pe mama, ea mi-o ia înainte cu vestea. Da, o cunoşteam pe Eve. Mama mea a fost şi în aceeaşi clasă cu mama ei. Împărţim o legătură de rudenie oarecum mai complicată, eu şi Eve. Suntem veri mai pe scurt. Dar nu asta contează. Ce contează este că cineva a murit cu puţin înainte de sărbătorile cele mari. Când toată lumea ar trebui să fie fericită, cineva nu va putea fi. Şi cel care a a accidentat-o pe trecerea de pietoni primeşte doar doi ani pentru omor din culpă. Cu suspendare. Viaţa poate fi nedreaptă în cele mai proaste momente. Dar, cum spun eu de obicei, viaţa merge înainte.

Sincerele mele regrete.

Update-uri

Salutare dragelor şi dragilor, mult iubiţilor şi stimatilor. Deci, cum am zis acu' câteva zile, o să fac câteva schimbări în design-ul blogului, aşa ca de sărbători. Toată lumea şi-a pus ba beculeţe, ba cadouri împachetate frumos, ba mai ştiu eu ce pe blog. Eu am zis să iau o abordare mai simplă (vorba vine). Am încercat şi eu tehnica cu beculeţe, şi oameni de zăpada, da' nu ieşea. Aşa că am pus pe blog ceea ce n-am văzut iarna asta şi anume. Zăpadă. Dealuri înzăpezite şi copaci îmbrăcaţi într-o haină demnă de anotimpul rece. Dar se pare că anotimpul rece ne lasă baltă până acuma. Ok, a nins puţin prin Noiembrie dar nu se pune. Oricum, sper să ningă măcar de crăciun.
 
 
 Pe o altă notă, revenim la schimbări. N-am schimbat foarte multe. Am pus un nou header care a ieşit destul de bine, am schimbat butonul de "RSS feed" din dreapta cu unul mai mic şi deci mai simplu şi am adăugat şi un buton pentru twitter, că de , m-am dat şi eu în rând cu lumea.
 
 
 Cât despre pregătirile de sărbători, pot să spun că în oraş tot sistemul de instalaţii arată destul de bine mai ales pe secţiunea Cazino - Piaţa Roman Muşat - Complex Favorit. E foarte bine că s-au ocupat de asta. ŞI dacă tot vorbim şi de lumini, am observat şi acele "turnuri" despre care povestea Neamtu' mai demult. Cică a dat cu capu de ele acu' ceva timp. Prima oara când le-am văzut nu le-am înţeles rostul. Totuşi, cum s-a lăsat seara, toate turnuleţele alea s-au "aprins" . Nu , n-au luat foc ci s-au aprins nişte becuri la baza lor care le dădeau un aer foarte "futurist" (doar nu era să spun viitoresc).
 
 
 Oricum, de-acu' vin sărbătorile, vine şi Mosu' (chestiune oarecum variabilă) şi mai vin şi două teze mari şi late pentru mine. Matematică şi Informatică. Matematica fix ultima. Chestiile "bune" întotdeauna rămân la sfârşit. Până atunci mai am de pregătit un proiect pentru Limba Romană despre sărbători. Va fi în formă video deci O să fie postat şi pe Youtube, şi pe-aci.
 
 
 P.S.: Neamţule, ţi-am furat puţintel prima propoziţie. Sper că nu te superi. :D
 
 P.S.2.: M-aş apuca de făcut un alt filmuleţ cu drift-uri. Da' mă mai gândesc.

1 Decembrie 2009 - Roman

Deci azi e 1 decembrie. Ziua României. Ziua ţării în care trăim, ţară pe care uneori o înjurăm cât e ziua de lungă, patria noastră cu care rareori ne mândrim. Haideţi măcar de ziua asta să încercam să ne bucurăm că suntem români. Indiferent de culoare, rasă, statut social, pozitie pe harta asta mare sau mai ştiu e ce altă clasificare, haideţi să ne mândrim cu faptul că avem o ţară minunată, cu oameni minunaţi, dar cu o conducere proastă. N-o dau pe politică de-acuma că nu are rost. Anyways.

 Astăzi, în oraşul meu natal, Roman, s-a organizat o mică activitate cu ocazia acestei zile minunate. Am fost invitat, sau mai bie zis forţat oarecum să merg de doamna dirigintă (care eventual a decis că n-are rost să mai vină). Nu plănuisem să vin, dar la îndemnul lui Criss am zis că n-are cum să strice o ieşire mică. La început a fost cam urât. Frig, ceaţă, nu se auzea mai nimic în difuzoare. Dar, a fost ok. După ce au cântat imnul Romanului (era înregistrat ) a început şi defilarea membrilor armatei şi poliţiei din Roman. A fost frumos, organizat, fără incidente. Dar, după asta a venit momentul pe care toată lumea îl aştepta, şi anume. Fasolea. Da, nu râdeţi, se dădea fasole prăjită gratis. Foarte interesant momentul terminării marşului militar. 30 de secunde de pauză iar apoi, strada aproape s-a golit. Mai ceva ca-n filmele western. Taraba cu fasole era ca un magnet imens pentru oamenii cu cantităţi infime de fier în sânge. Unii mai stăteau şi făceau poze cu unul dintre cele două tunuri plasate de o parte şi de alta a statuii lui Roman Muşat (a.k.a. Muşeţel). Poziţie destul de strategică. Dacă rămân acolo ar fi foarte frumos, dar nu noi luăm decizia asta aşa că "om trăi şi om vedea".  După toată chestia asta cu parada, şi fasolea şi mai ştiu eu ce am zis să mai dau o raită prin oraş să văd ce mai e nou. Nu s-a schimbat mare lucru, deşi, dat fiind faptul că e 1 decembrie, pe stâlpii de iluminat de pe strada care duce de la cazino spre hotel şi mai apoi spre favorit (îmi scapă numele acuma) erau amplasate steaguri. 3 la număr pe fiecare. Unul al Europei, unul al Romanului, şi ultimul, tricolorul nostru. Steagul nostru, mai exact stema e destul de ciudată, având ca piesă principală un cap de mistreţ. Interesantă chestie. Mai erau şi câteva case care aveau puse mici steguleţe, ori pe uşă, ori undeva într-un colţ, aşa, ca simbol. Măcar astăzi să le pună că în alte zile n-are nimeni ideea asta.

Până la urmă a fost o zi frumoasă. Am început prin a-mi îngheţa corpul de la picioare-n sus datorită frigului de dimineaţă, pentru ca mai târziu să am o zi destul de frumoasă. Mi-am întâlnit colegi, prieteni vechi, prieteni mai noi and so on. Per total nu a fost ziua extrem de plictisitoare la care m-aş fi aşteptat.

Twitter

Deci. Am tot văzut pe net tot felul de persoane vorbind doar despre un singur subiect în general. Acest subiect fiind " Twitter ". Fiind curios (şi nu, nu-s mâţă deci nu mor încă) am decis să-mi fac şi eu un cont. Mai exact care-i treaba cu site-u' ăsta? Păi e un fel de micro-blog. Tu urmăreşti nişte oameni, ei te urmăresc pe tine. Ăştia care te urmăresc pot vedea mesaje (limitate pe la 140 de caractere) pe care tu le scrii. Ai aflat ceva interesant, scrii pe twitter. Cei care te urmăresc văd ce ai scris şi dacă le place îi dau un re-tweet celor din lista lor de urmăritori and so on. Aşa poţi să scrii o ştire interesantă şi în decursul a câteva minute să ajungă la milioane de oameni (sau cel puţin aşa cred. Nu ştiu total cum funcţionează chestia asta da' promit că mă documentez).

Anyways dacă aveţi cont de twitter şi aveţi chef să mă urmăriţi, daţi-mi un follow acilea :
 
 http://twitter.com/NoXciousKiD

Şi, aşa ca o notă amuzantă, am mai găsit şi un video drăguţ despre Twitter.


Lockerz/Layoutz/New sh...tuff

He he, m-am innoit oleacă. Încep prin a zice la mulţi ani tuturor celor cu numele de Andrei sau Andreea sau orice alt derivat de la aiestea două aci' de faţă. Termin aici că nu mă pricep la urări.
 
 
 Continuăm. Cum am zis, m-am inoit puţin, în mare această schimbare fiind legată de layout-ul pe care îl am acum. E făcut aproape în întregime de subsemnatul. Presimt că design-ul acesta va rămâne pentru ceva mai mult timp. Odată cu design-ul nou am şi un banner/buton nou, pentru publicitate, şi o pagină de contact. Pregătesc şi un header pentru sărbători care va intra în vigoare după 6 decembrie, so stay tuned.
 
 
 Pe o altă notă, Unii probabil că aţi auzit de un site micuţ numit Lockerz. E destul de interesant. Îţi faci cont (doar pe bază de invitaţii), prinzi câteva pătrăţele într-un joc de început (pătrăţele care reprezintă nişte puncte sau PTZ) şi după te loghezi în fiecare zi şi răspunzi la o întrebare zilnică pentru a acumula punctişoare d-astea. Cu ele poţi să-ţi cumperi (cică) de toate (orice au ei în zona lor "magazin" oricum) de la Scutere (un piaggio de 7500 de puncte) până la căşti DJ-style and so on. Totu' depinde de câte puncte ai. Acu' e în vogă ori să-ţi faci conturi multiple de pe care să aduni puncte, ori să foloseşti aşa-zisele " Lockerz Hacks " . Astea variază de la conturi crack-uite la modificări făcute în setările browser-ului (chestie destul de grea oarecum). Încă n-am încercat de-astea, şi nici nu pot să vă spun dacă ce cumpăraţi chiar ajunge la voi. Cică o să se deschidă "market-urile" prin decembrie deci stau cu pumnii strânşi să strâng puncte pentru un shuffle. Dacă nu, mai aştept. 

 Anyways, înapoi la chestii de viaţa de zi cu zi. Cică ăsta e weekend de 4 zile. 3 au trecut, mai avem mâine, 1 decembrie. Voi ce faceţi de 1 decembrie ? Vă uitaţi la parada de la TV, ieşiţi în oraş, faceţi mentosane la scară industrială ? Ia ziceţi printr-un comment mai jos. 

Inca un blogger printre noi.

 Deci, citeam şi eu pe blogosferă azi şi dau peste articolul ăsta de la Criss. A mai apărut un blogger printre romaşcani. Adică, nu e chiar din Roman, da' n-are nimic, îl includem şi pe el. Îşi zice Leontyn. Băiatu' e la început. O să mă ţin puţin de el, să am grijă că începe cu dreptul. În afară de asta mare lucru n-am făcut azi. 4 Day weekend comin'.

Another day, some more stuff

 Deci, azi am zis să scriu puţintel mai mult. Încep cu o chestie făină de tot. Am apărut şi eu la emisiunea lu' Neamtu' azi. Deci, evoluez fraţilor.  Anyways. Continuăm.
 
 
 Acu' câteva zile, mai exact în weekend, câţiva bloggeri de prin bacău au fost invitaţi de cei de la Crazy Paintball Arena din Bacău la o tură de lupte. Cunosc numa doi dintre ei, pe Eve, respectiv pe Mihai Enasel. Pe Mihai nu l-am văzut niciodată face2face da' pe Eve o ştiu, clar :D. Anyways, băieţii se pare că s-au distrat foarte bine. Deci, e clară treabă, mi-a venit chefu' de Paintball. Ar fi fain să se adune mai mult bloggeri de prin Roman să se lupte pe haine curate şi pătate, pentru supremaţie. Zău aşa, tre' să vă apăraţi teritoriile, sau ceva de genu.
 
 
 Next, îmi fac oleacă de reclamă la chestiuţa aia cu povestea unui racer cu ajutorul revistei liceului meu. Asta dacă e acceptată. Dacă nu, găsesc eu ceva să scriu şi-acolo. Cică aveam şi un site, care el arată bine, da la bucata de design, n-a ieşit el cine ştie ce. Pun şi un link, aşa că şi reclamă. Vasile Sav.ro . Ţin să amintesc că nu este indexat pe google din câte am obsevat acu' ceva timp deci nu cred că o să îl găsiţi altfel decât de pe blogul meu sau prin link-uri directe.
 
 
 Ca şi alt subiect de discuţie, se pare că o să avem un weekend prelungit, mai exact dublat, deoarece 1 decembrie cade marţi şi luni nu mai mergem la şcoală că, aşa e legea cică. Numa' bine încep să-nvat pentru câteva teze, prima fiind la Română (deşi doamna profesoară ne-a zis să nu tocim că nu prea avem de ce [nu că aveam de gând])
 
 
 Anyways, încă încerc să mă hotărăsc la un design bun pentru un avion cu care să mă laud celor de la haipa.
 
 
 Că ultim cuvânt ţin să mulţumesc lu' Neamtu' pentru feature-ul din emisiune, şi să mă laud oleacă cu noua mea poziţie în ZeList. Se pare că cresc destul de frumos.

STICKERE :D

Mi-au venit şi mie stickerele de la cei de la Haipa. De ce le-am comandat? Păi m-am înscris într-un concurs în care fac nişte avioane de hârtie, plasez un sticker de la ei pe avion, îi fac o poză şi gata. Asta e tot. De-acu să-mi amintesc ce avioane mai făceam când eram mai mic, şi cum să le fac să arate cât mai bine :D. Cine ştie, poate câştig şi eu ceva.
 
 
 Link către concurs : Concurs Haipa

Cum sa mi se rupa axu ?!?!?!

Ete na. Vin şi eu azi de la antrenamente (we won FTW) şi am zis, hai să fac un ollie peste o bordură, să nu cad direct cu faţa pe jos. Ete şi ghiciţi ce s-a întâmplat ? A plecat juma' de ax pedalier de sub mine. Băi, cum să plece axu în halu' asta? La o bordură de 10 cm ? C'mon. Deci, până la urmă, DHS pretty much sucks. Bine că s-a rupt acu' şi nu în sk8park. Că dacă făceam transfer pe fun box şi pleca pedala, mort eram.
  
All in all, gata sezonu' de biking.

Am crescut in ZeList

 Şi am crescut în ZeList. Acu' câteva zile aveam un rank micuţ rău. Eram pe 33000 şi ceva. Dar nu şi-acum. 8000 FTW. Ăsta da salt către necunoscut. Să sperăm că de-acuma mergem numa-n sus.

Capitolul cinci - Informaţii

După discuţia mea cu acel detectiv care-mi stătea în coadă de ceva timp am decis să încep să-l caut pe Takeshi. Atâta timp cât el nu ştia de mine, eu eram în siguranţă. Totuşi, ca să ajung la el, trebuia să încep de jos. Şi la nivelul cel mai jos stăteau un puşti poreclit Koko. Toţi ăştia aveau porecle de-a dreptul ciudate. Dar aveam nevoie de ei. Trebuia într-un fel sau altul să le atrag atenţia. Aşa că în timpul unei curse organizate de el, eu am stat aproape de linia de start, pregătit să plec odată cu ei. Poate intram în bucluc dar măcar aranjam ceva cu el. Imediat ce a început cursa am apărut şi eu. E greu să faci drifturi bune când ai pe cineva în coadă. Publicul a decis că eu am câştigat. Cum am trecut linia de sosire am oprit şi l-am aşteptat pe Koko. Să văd ce are de zis:
 

 -Cine te crezi puştiule?! Intri aşa în cursă parcă ai fi la tine acasă ! Ar trebui să îmi pun băieţii pe tine. M-ai făcut să pierd o grămadă de bani. De ce nu ieşi tu uşurel din maşină să putem vorbi mai uşor ?
 -OK. Ia zii, ai vre-o problemă? Te-am bătut cinstit. Publicul a decis. Ai pierdut nu din cauza mea ci deoarece nu ai pilotat cum trebuie. Aşa că îţi recomand să mai taci puţintel şi să asculţi. Dacă vrei o revanşă vino mâine la docuri. Aranjăm ceva acolo.
 -O să fiu acolo. Fii gata să-ţi pierzi roţile !!!
 
 Cam scurtă discuţia dar a avut efectul pe care l-am vrut. L-am enervat destul, şi cu puţin noroc o să-l prind exact unde vreau.
 
 Nu a durat mult timp până să ajungă şi Koko la docuri. Am avut grijă să ajung înaintea lui, pentru a pregăti traseul, şi pentru a avea grijă să nu îşi aducă întăriri. Doar noi doi. Aşa e corect.
 
 -Eşti gata să pierzi, gaijin ?
 -Fii atent puştiule. Koko îţi zice aşa-i ? Bun, deci, Am pregătit traseul. Primul care îl termină câştigă. E ok?
 -Cum zici tu. Să începem înainte să îmbătrânesc pe-aici.
 
 Koko avea un avantaj clar asupra mea. A crescut prin părţile astea. Probabil se şi antrena aici când era doar un racer micuţ, necunoscut, care încerca să-şi facă un nume printre lei. Totuşi, eu ştiam foarte bine traseul şi tot ce ţine de el. Asta îmi dădea şi mie un oarecare avantaj. Cursa a fost foarte strânsă dar am fost norocos atunci când Koko a încercat să îmi blocheze intrarea în ultima curbă. El a făcut contact cu un perete iar eu am câştigat.
 
 -Nu ştiu cum ai făcut-o, dar ai câştigat. Ai câştigat o mică parte din respectul meu.
 -Ascultă puştiule. Lucrurile erau altfel când eu eram liderul. Acum că Takeshi a preluat conducerea, totul se cam duce de râpă.
 -Stai puţin. Pe tine te cunosc de undeva. Eşti Nox ! N-ar trebui să fii mort ?!
 -Tehnic, da. Dar am decis să stau mai departe de acţiune un timp. Să mă odihnesc puţin.
 -Deci până la urmă care e treaba ? De ce te-ai întors ?
 -Asta nu e treaba ta ! Ce vreau eu să ştiu de la tine este unde îl pot găsi pe Takeshi.
 -Omule, chiar dacă aş şti, nu ţi-aş spune. Eu sunt unul dintre cei mai mici raceri din echipă lui. Nu mi se spune nimic, niciodată. Totuşi, ştiu asta.  Unul dintre prietenii lui are un magazin de piese de tuning undeva în oraş. Ai putea să dai de el, şi să vorbiţi puţintel.
 -Ok, te cred pe cuvânt. Dar ţine minte. Dacă ce ai zis nu e adevărat, ştiu unde să te găsesc.
 -Aşa o fi.
 -Acum tai-o de aici până nu vine poliţia şi ne ridică pe amândoi. Te las să-ţi păstrezi maşina. De data asta.
 -Ok. Mersi. Presupun.
 
 Nu credeam ca voi afla ceva aşa de important de la acest puşti. Chiar şi-aşa, încă nu sunt sigur că tot ce a zis este adevărat. Dar deoarece nu aveam nici o altă opţiune, trebuia să verific acel magazin.

Dumele din fizică

Sau ceva de genu'. Anyways, Ar fi cazul să încep. Io mi-s la liceu. Majoritatea ştiţi deja asta. Chestia e că, printre unele obiecte, mai am şi fizica. Obiectu' ăsta, părerea mea, e mai important decât matematica. Adică nu te duci la magazinu' din colţ şi ceri vr-o 1*radical 3 kg de cârnaţi olteneşti, şi tipa de la tejghea îţi zice că n-are să-ţi dea rest 3+6i lei (A se considera 3+6i drept număr complex, nu ecuaţie cu o necunoscută). La fizică măcar înveţi ce se întâmplă când dai cu capu' de un perete, sau când bagi degetele în priză şi te pişcă "piticii" ăia din perete. Am I right? Yes I am. Anyways, mie îmi place oarecum fizica, da' nu cu profu' curent. Pe lângă faptu' că facem DOAR teorie (deşi nu-i chiar vina lui. Aşa-i în românia.) si dă teste din juma' de caiet normal (nu studenţesc), se mai ia şi de noi când greşim ceva. Bun, parcă el n-ar greşi. Mai stă şi el la câte o problemă 45 de minute şi îşi dă seama că a greşit la început că a scris 3 în loc de 2 sau mai ştiu eu ce valori a încurcat/greşit/whatever, pentru ca peste câteva săptămâni bune să ne-o dea la un test pe lângă alte 6 exerciţii de teorie PURĂ. Adică, pură ca la mama ei. Scris absolut tot din caiet. Poate ai noroc şi dă o lecţie mai scurtă. Dacă nu, strângi din dinţi şi speri să se uite-n altă parte să apuci să copii şi tu ceva din caiet. Oricum, am început împreună cu un coleg de-al meu la fel de revoltat de această oră (ca aproape toată clasa de altfel) un micuţ proiect, prin care o să notăm toate greşelile lui gramaticale şi unele din dumele scoase de el. Doar greşelile gramaticale deoarece restu' ar fi prea lungi. Deci, o să public aici cele "câteva" greşeli strânse în ultimele 5-6 săptămâni. Plus sau minus 2-3, depinde de persoană.
 
 
 *Apare picături de apă...
 
 *izotopulu
 
 (acilea nu ştiu exact care mai era contextul.)
 
 *Printre cele mai valoroase struguri.
 
 *X e ceva care e da' care nu e.
 
 (a se considera X drept o mărime/stare. Am un lipsus la momentul ăsta.)
 
 *Locul de sudură sunt ţinute la temperaturi diferite.
 
 *Execută (o acţiune de orice fel) asupra pereţii vasului.
 
 *Asta te f...*...reaca grija?
 
 (Unde * a fost o mică pauză în care a decis să nu spună f*** grija. Cenzurat din motive tehnice, juridice, politice şi de natură ecologico-orientală)
 
 *Băi cetăţene!!!
 
 (a rămas cu sechele de pe vremea comunismului, dat fiind faptul că, totuşi, foloseşte această expresie de foarte multe ori)
 
 *Şi celelalte legi se poate stabili.
 
 
 Cam asta ar fi tot. N-am nimic cu profesorii, îşi fac treaba cum pot ei mai bine, dar ar fi super dacă unii nu ne-ar pune pe noi să facem ceva ce uneori, nici ei nu pot rezolva.
 
 
 P.S.: Astăzi la ora de fizică am învăţat cum se instalează un neon, cum nu merge instalarea unui neon, cum neoanele nu merg, şi cum totul era din vina neonului. Nu râdeţi, e adevarat.
 P.S2: Oi mai avea şi eu greşeli p-aci', da' n-are nimic. Se-ntampla şi la case mai mici.

Filme şi iar filme printre care şi...

28 dayz later. Aşa, deci. Weekendu' ăsta am fost şi eu la unchiu' Iuly cu scopul de a....sta la unchiu' Iuly. Anyways, dacă tot ne-a invitat, am zis să facem şi maraton de filme (şi FIFA10). Am avut mai multe filme, incluzând Year One, The Forbidden Kingdom, şi piesa de rezistenţă, 28 Days Later.

28 Days Later părea un film numa' bun la care să ne uităm, din moment ce Saw VI nu era apărut în versiuni bune şi Cloudy with a chance of meatballs era animaţie (La ăştia mai bătrâni nu le plac animaţiile. Cică-s desene animate. Zău aşa. Pixar powuh). În lipsa unei opţiuni mai bune, am zis că ăsta e fimul potrivit. Începutul e frumos. Oamenii intră într-o bază militară cu cimpanzei în ea (cimpanzei bolanvi rău), doctoru' care are de grijă de cimpanzei le zice la soldaţi să nu scoată cimpanzeii din cuşti, cimpanzeii sunt scoşi din cuşti, o tipă este infectată, tipa infectează restu' oamenilor siiiii. Ne găsim într-un spital, la 28 de zile după acele secvenţe. Acu' n-o să fac pe criticu' de film cu voi şi nici n-o să va stric plăcerea de a vă uita la film. În mare povestea se învârte în jurul unui supravieţuitor al infecţiei care găseşte alţi supravieţuitori, unii dintre supravieţuitori se mai infectează şi ei cu virusu' and so on. Eventual ajung 3 supravieţuitori (Eroul principal, o tipă periculoasă rău, şi o fată care la un moment dat era drogată rău cu pastile de Valium) la o căsuţă unde aveau un plan foarte ingenios. Să coasă nişte litere absolut uriaşe din cârpe (surprinzător aproape toate albe) cu care să scrie un cuvânt. Ce cuvânt? Nu HELP, nu S.O.S. ci HELLO. Câtă risipă de material. Oricum, un avion la vede literele siiiii. Gata filmu'. Ce? Cum? Gata ?.... O ba nuuu, urmează sequel-ul. 28 Weeks later. Cică ăsta e şi mai frumos.

În concluzie, pentru fanii filmelor de groază, aveţi cu ce vă delecta ochii, iar pentru cei cărora nu le plac filmele de groază, să ştiţi că nu e un film aşa de periculos. Ba chiar merită văzut. O să mai revin cu retrospective de genu' când mai prind vre-un film bun. Ba chiar o să fac restrospectiva la 2012 Supernova (Film cu buget redus, şi per total foarte previzibil.)

Cică e ziua adevărului

Am primit şi eu un mass azi pe Y!M referitor cică la ziua adevărului. Cică azi e ziua în care îmi puteţi pune o întrebare şi numai una singură la care voi fi nevoit să răspund sincer. Acu' ia să vă văd cam ce întrebări îmi puneţi. Lăsaţi un comentariu la post sau întrebaţi prin Yahoo!. Same shit. Iar eu o să răspund sincer. Profitaţi de situaţie...

Gripa Porcina si pe la noi

Cu toată vâlva asta despre gripa porcoasă porcină, am zis că totuşi n-are cum să fie aşa de rău. Totuşi, se pare că orăşelul nostru micuţ n-a scăpat.  Conform monitorului de neamţ au apărut 2 cazuri şi la noi în oraş, persoanele infectate fiind un băiat de 16 ani respectiv un alt tânăr de 23. Amândoi prezentau simptome uşoare ale noii gripe, şi au fost internaţi la "Secţia Boli Infecţioase" a Spitalului Roman.

Mai multe detalii aici : Monitorul de Neamt
 

Să sperăm totuşi că nu se extinde prea mult. N-aş vrea să mă îmbolnăvesc chiar de pe-acu'.

De-acu am diacritice...

Deci descoperişi şi eu puţin mai înainte o chestie faină pe blogul lui Hurri. . E un corector de diacritice. În mare, se ia un text fără diacritice, se introduce în căsuţa albă şi se apasă pe conversie. D-acolo îşi face treaba programu' oarecum. Ai de selectat nişte variaţii ale cuvintelor dar se ocupă de treabă. Se apasă după pe text final şi gata treaba.
 
 
 P.S.: Tocmai l-am folosit. :D
 P.S.2.0: Link -> Diacritice.ro
 P.S.3 : Ei să nu faci ceva pe DSL-u de la Clickshit? De 2 ori o cazut Netu'

Link Exchange adaugat

Am vazut ca destul de multe persoane vor sa facem link exchange. Si ca sa nu omor Blog-roll-ul, am facut si o mica pagina cu rolul de a pastra link-urile propuse pentru schimb. Link catre acea pagina gasiti mai sus, cu numele "Links". Asa ca de-acuma stiti unde sa va duceti daca mai vreti publicitate.

Si inca un blogger a mai aparut

Avem o noua intrare in categoria Blog-urilor. Un prieten de-al meu, coleg de liceu (boboc :D), si photoshopper incepator, a decis sa nu fie el singurul lasat pe dinafara fara blog asa ca si-a facut si el unul. Asa sa vada cam care e treaba. Ii urez succes. O sa stau cu ochii pe el sa vad cat de bine se pricepe.

Apropo il cheama Serban iar link-ul catre blogu' lui este acesta :

-> Dark's Blog <-

Scoala de blog

Am dat si eu prin interemediul lui Criss de "Scoala de Blog". Aci iti poti verifica cunostintele in materie de blogging. Io-s liceean dupa ce zice site-ul ala, si am si dovezi :D
sunt la nivelul: liceu
Ia sa vad si restu cam pe unde se claseaza....

Si mi-am schimbat si design-ul

Dupa cum unii probabil ati si vazut deja, am schimbat design-ul blog-ului. Mie mi se pare ca arata mai frumos asa. Oricum, o sa mai treaca prin cateva schimbari, dar pana acum pare ok...

Parc-aveti doi ani !!!

Frumos titlu right ? Deci, sa-ncepem cu inceputul. Iarna da semne ca vine. A nins foarte frumos ieri seara, pana pe la amiaza. Si cum nam mai avut zapada de cateva luni, e clar ca au inceput bataile cu zapada. Asta a fost doar un fel de preludiu pentru ce se va intampla din decembrie incolo :D.

Dar sa revenim la titlu. Iarna, baietii sunt in culmea fericirii, iar fetele cauta baieti de care sa se lipeasca, poate poate nu iau vre-un bulgare din spate. Titlu' e o mica expresie pe care o colega de-a mea a zis-o cand veneam de la liceu (in timp ce era intr-un fel prinsa intre schimbul de focuri dintre 2 bande rivale) . Deci, pana la urma care-i treaba cu asta? OK. E un fapt cunoscut ca fetele, tehnic, se maturizeaza mai repede ca baietii. Avantaj, ele. Dar, e chiar un avantaj ? Bun, te maturizezi, dar totusi trebuie sa pastrezi acel suflet de copil in tine. Sa stii sa te distrezi, sa vezi frumosu in orice situatie. Eu sincer de-abia asteptam iarna. Zapada, oameni din zapada, sarbatori, si tot ce se afla intre. Fetele pe de alta parte (Exista si exceptii, dar...) cam urasc iarna. OK, e posibil sa-si ia cate un mozol, doua (in cazuri exceptionale 3, dar in cazurile astea victima a suparat pe cineva mai mult ca sigur) dar daca stam si ne gandim, asa e iarna. Ai primit unul, ai scapat. Trebuie sa recunosc ca mi-am primit si eu ratia de mozoale in timpul scolii, si n-a fost asa de rau (cu exceptia faptului ca mi-au inghetat dintii la momentu respectiv).

Dar sa revenim la subiect. Bun, v-ati maturizat, bravo voua. Dar asta nu inseamna ca si noi trebuie s-o facem. E aleg sa raman cu 55% suflet de copil. Gandesc mai limpede, ma distrez mai bine, si vad frumosul din situatii aproape intotdeauna. Deci pana la urma, avantajul e la mine. Sau noi, ca n-oi fi eu singurul.

Sa ne traiesti Sica

Astazi este ziua unui coleg de-al meu, si as vrea, prin intermediul blogului sa ii urez la multi ani. A facut 17 ani astazi, si 18 nu e departe :D. "Pustiu'" e coder-ul nostru pentru site-ul pe care il "proiectam" pentru o micuta competitie. Sau mai multe, cine stie. Anyways, la multi ani, sa ne traiesti si poate vii si tu c-o masina noua la anu', ce zici :D ?

Design "NanoTeach"

http://img203.imageshack.us/img203/350/63381835.png

Ca la noi la nime'

Sau

"Guvernu' cade si noi pierdem primu' meci de campionat pe liceu'"

Deci, azi am avut cea mai faina zi de pana acu'. Deci a plouat cu galetusa dimineata si acu' ploua de rupe. Io cum mai merg la scoala maine dimineata. E da poate nu mai merg si gata. Oricum am vazut la TV azi cand am ajuns acasa de la liceu ca "Guvernu' BOC 2.0 a cazut" and shit like that. Politica nu ma pasioneaza deci dau ceasu' cu o ora juma inapoi, si ajungem la meciu' de fotbal dintre 10B si 10D. Pentru prima jumatate de meci castigam. Si ploua. Adica, nu ploaie d-aia, usurica. Ploaie oameni buni. D-aia de-ti ajunge apa si la *ahem* piele. Saracii portari, vai mama lor. De jucatori nu mai zic. Am stors din tricou' la unu din ei cam un litru juma de apa, si alte lichide corporale. Oricum, cum ziceam, pentru prima juma' de meci castigam. Da' am pierdut in a doua jumatate. Cum Dumnezeu sa primim 3 goluri in ultimele 4 minute de joc? Cred ca era de la ploaie. Faceau saracii baieti drfting pe teren de n-aveau aer. Si aveam si jucatori de umplutura. Da, astea-s motivele.

Scoruri Finale:

10B: 3-5 :10D
Ploaia: 1-0 :Jucatorii si cu mine (tineam scoru' si aveam rol de....arbitru)

Acuma' nu stiu ce facem la meciu' urmator dar trebuie sa castigam. Totusi, tre' sa iesim cu fruntea sus din toata faza asta.

Acuma' mai dam ceasul cu vreo cateva ore inapoi si ajungem la ora de TIC. Sau informatica. Sau.....nici eu nu stiu. Ceva cu un profesor. Cica eu impreuna cu inca 4 colegi suntem membrii unei "echipe" care trebuie sa faca un proiect despre "Nanotehnologie". E pentru un concurs. Doar ca, exista o "mica" problema. N-avem nici cea mai vaga idee, cum sa facem. Adica, noi am sti, da' nu avem detalii despre concurs. Am trimis mail-uri la organizatori. No feedback. Regulamentu' zice ceva, site-ul zice altceva iar noi, noi stam si ne miram. Sau mai bine, ne intrebam ce trebuie sa facem. Nimeni nu da nici un detaliu'. Ce mai, ca la noi la nimeni. Oricum, Cine stie ce va fi maine. Poate primi vreo informatie. Poate uita de noi. Poate termin si eu de scris.....

Da, cam asta ar fi tot.

Imbratisari gratis.



Surfam pe net si m-am impiedicat de aceste videoclip. Este foarte frumos sa vezi ca macar cineva incearca sa imparta fericire printr-un simplu gest. O imbratisare. Nu multi oameni mai fac asta.  Relatiile sociale intre oamenii de tot felul s-au schimbat.  Oricum, este foarte frumoasa ideea.

HUGZ 4 EVERYONE

Direct de pe GuestBook-ul Free Hugs Campaign.org



























I was surfing the interwebs and i stumbled upon the "Free Hugs Campaign" Video on youtube. I clicked on it saying to myself that the title deserved some attention. And it did. The idea behind this is something most people just, lost. There is so little interaction between people nowadays so a campaign like this is really worth it. Congratulations to everyone who has, at least tried, to give hugs to everyone.

Greetings from Romania.






Viata si felul cum trec unii prin ea.

Ia sa vedem. Aruncam un ochi pe blogul lu' Chazzy (RSS Feed FTW), si ma mai uitam prin niste posturi mai vechi. Am dat peste unul numit "Copil? Nu vei fi pe veci".  Dupa ce l-am citit pe tot, am stat si m-am gandit. She's right. Adica, cand eram copii nu prea ne pasa de restul lumii, de ce se intampla in jurul nostru, de faptul ca nu cunosteai pe nimeni. Nu. Cand erai la gradinita si vedeai pe cineva cu jucarii, veneai si tu cu ale tale si va jucati impreuna. Nu va cunosteati si totusi. Anyways, asta m-am pus pe ganduri. Unii trec prin viata ca prin lanul de fasole (Da, stiu ca e o expresie cam ciudata). Nu le pasa de nieni si nimic. Poate ca si traiesc de pe-o zi pe alta. Nu asa ar trebui sa mearga lucrurile. Vorbeam astazi cu colegii despre tocilari in general. Ce se va intampla cu acestia dupa facultate? Sau, vor termina vreodata facultatea? Se vor opri vreodata din invatat? Nu ca ii condamn. Bravo lor. Ii admir pentru asta, deoarece eu sincer n-as putea sa invat atat, si in asa fel. Acum, sunt la liceu, si ma gandesc ca, timpul trece cu o viteza greu de inteles. Parca mai ieri eram un boboc, nu stiam mai pe nimeni intr-un liceu oarecum maricel. Au trecut atatea luni cu o viteza ametitoare. Acum, se pare ca ne-am facut cate o parere unii despre altii, si , chiar daca juma de clasa o sa ma contrazica, ne-am cam despartit pe "bisericute" cum s-ar zice. Nu ca nu am fi uniti. Suntem, in majoritatea timpului. Dar, nu tot timpul, unul din evenimentele de astazi putand sa aprobe asta. N-o sa-l povestesc ca......n-am chef.

Incheind paranteza, ma intorc la subiectul principal. Ce-o sa facem dupa ce terminam liceul. Ne ducem la facultate, unii. OK, si dupa ? Asta e punctul de rascruce in viata oricui. Terminarea facultatii. Oricum sunt sanse ca oriunde te-ai angaja sa nu faci ce ai invatat la facultate. Acum sincer, cam merg cum ma duce valul.
Si ca sa inchei ce am inceput, va zic ce ar zice si majoritatea celor ce au trecut prin liceu.

Distrati-va. Ca doar odata faci liceul.

Yeah well...

Cum spun de obicei, shit happened. N-am mai apucat BloggingCamp din pacate. Partial din cauza ca ma trezisi prea tarziu. Acum astept niste update-uri de la cativa din bloggerii care probabil au fost pe-acolo. Macar sa stiu ce-am pierdut. Asta e, ce sa-i fac.....

Blogging Camp

Asa, deci. Am aflat si eu azi ca cica, poimaine (sau Sambata/26 septembrie...) ar fi in orasul meu ar fi un fel de intalnire pentru bloggerii Romascani. Incepe cam dimineata, de la 8:00, si tine cam 4 ore parca. Acum, mai multe detalii nu va dau ca nici eu nu le stiu. Ce stiu sigur e ca eu arunc un ochi p-acolo, macar sa vad cum e. N-am mai fost pana-acu, deci n-am idee cum o fi. Mai multe detalii sambata dupa-amiaza....

Cum sa fii mandru de Romania? HUH?!?!?!?!

Cum sa fii mandru cand copii de 6 ani au telefoane si pe strada suna manelele !?
Cum sa fii mandru cand copii de bani gata de 8 ani comenteaza de rup !?
Cum sa fii mandru cand tara asta nu are strazi !?
Cum sa fii mandru cand adultii voteaza niste idioti !?
Cum sa fii mandru cand scolile arata asa cum arata !?
Cum sa fii mandru cand nu mai exista nimic bun in tara asta...sau aproape nimic !?
Cum sa fii mandru cand tiganii ne fac de rost peste tot !?
Cum sa fii mandru cand iti este frica sa mergi dupa 9-10 pe strada !?
Cum sa fii mandru !? huh ?
Fiti voi mandri de Romania......eu raman asa .

Retrospectiva vacantei din 2009.

Bun. De data asta stiu sa incep aceasta, chestie, ca nici nu stiu cum s-o numesc. Retrospectiva, na.

Deci. N-o fac asa de lunga (celebrele ultime cuvinte :))). O sa incep prin a mentiona ca in ultima zi de vacanta, adica azi, mi-a iesit un trick pe BMX pe care il incercam de juma de vacanta. Care erau sansele. Si eu care nu voiam sa ies azi. Zau asa. Oricum, sa revenim.

Inceputul vacantei a fost destul de plictisitor. Toata lumea se cara din tara, io ramaneam in Romanica. Asa ca, am zis, hai sa incep sa fac ceva sa imi ocup timpu'. Asa ca, am inceput sa invat mai multe trick-uri pe BMX. Oricum, pana acum o luna cam asa, mai mult am invatat si am consolidat ce stiam mai demult.

Mi-am dat seama ulterior ca vacanta incepe sa se termine si ca eu nu citisem nimic pentru Romana. NO offense, profa e super de treaba, numa ca in vacanta n-ar trebui sa citim, dar asta e vina sistemului. Intorcandu-ne la chestia de mai inainte, tin sa precizez ca nu citisem mare lucru. Prea ma plictiseam si BMX'ul parca ma implora sa merg pe el. Intre timp l-am cam stricat, dar am rezolvat problemele in vre-o 2-3 zile.

Venea si ziua mea. Parintii erau curiosi tare. Ce sa-mi ia ca si cadou. Raspunsul. Camera video. Ca sa o folosesc eu (in principal, ca deh e a mea) dar sa si mai prindem momente importante in viata, ca de genul, prima cazatura urata rau, sau ce mai tare excursie cu cortul. Stiti voi, chestii de-alea faine care merita tinute minte. Prin acest mod vreau sa le multumesc celor care si-au amintit de ziua mea. Nu multi. Dar destui. Cei care n-au facut-o, nu va condamn. Shit happens ya' know. Oricum, back to some serious shit.

Incepe sa se termine. Ce am arezolvat cat mai aveam timp?. Nu prea multe, cateva trick-uri pe bike, mai multe rani, de mai multe feluri, si cam atat. Not much though. Anyways, cam asta e povestea pentru moment. Ma duc sa ma uit la un film.

Mersi ca ati citit......

Daca v-am plictisit.....umm....dunno.......FUCK OFF!!!11!!!1!1!!111!!!!1!!!oneoneoneeleven!!!1

Nu mai e mult...

Odata demult......nu
Undeva intr-un orasel micut.......nu, nu merge
Peste plaiuri si munti si........shit :|
...
Whatever. Sal'tare.......asa da.

4 Septembrie. Al dracului de rapida o fost si vacanta asta. Shit. Chiar e dusa faza asta. Si mai si incepe scoala pe 14. Asa, taiati-ne din vacanta ca noua nu ne pasa. Hell, suntem generatia de teflon ce dracu'. Anyways, unde voiam sa ajung cu astea. A aratat pe la TV and shit ca cica trebuia sa se mareasca vacanta cu 10 zile/2 sapt in termenii nostrii. Concediu fortat parca. A fost un mare bullshit. Serios, a fost. Ca n-au mai facut nimic. Tot pe 14 incepem. Dar faza e ca alea 2 sapt tot trebuie scoase de undeva. De unde? Pai din anul scolar. Cica se pun la vacanta de iarna sau de pasti. Cine stie......

Anyways, back to some real shit. Am facut si io 16 anu' asta (anu' trecut nu eram destul de-nalt). La fel au facut-o si cativa prieteni/prietene. As dori sa urez la multi ani in special lu' Chazzy/Faith./Creata (desi nu mai e creata, dar mi-am amintit de porecla asta). A facut si ea 16. E si asta o chestie. 16 ani. Cam la fel ca la 15 numa ca ai o lumanare-n plus pe tort. Nu e "Sweet Sixteen" or that shit. E 16 la romani. anu' II de liceu :|. Big deal. Nu s-au schimbat multe in jurul meu in ultimul timp. S-au schimbat destule dar de obicei lucruri micute care nu au avut un impact prea mare. Shit, mi-am batut recordul la suprafata julita cel mai mult pe corp. Una bucata pata neagra (da, s-a innegrit. Julitura destul de adanca. Am pierdut ceva scoarta in pamantul ala). Dar nimic de care sa ma ingrijorez prea tare. Trec peste. Nu e mare lucru. Nu va faceti griji.....NoX nu se lasa asa usor. Revenind la subiectul vacantei am realizat o chestie azi. Destul de multe persoane se plictisesc in vacanta. Eu nu, am avut 2 roti sub mine si o doaga lipsa dar unii/unele chiar se plictiseau in ultimul timp. Love is in the air and that shit. Pe mine sincer cand m-o lovi vreu' sa ma izgheasca cu-n par. Ca sa stiu ca am facut contact. N-o dau in sentimentalisme si chestii d-astea ca n-aveti voi treaba. Fuck off a'ight?

Revenind la un subiect anterior....

Vacanta asta a parut destul de plictisitoare pentru unii. Pardon, a "Fost". Nu pot sa cred ca nu se putea gasi nimic de facut. Damn, ma trezeam la 10 FTW. si dupa gaseam ceva de facut fara probleme. Dar cred ca nebuneala mea isi spunea cuvantul in "gradul de eficienta al scanner-ului activ de chestii ne-plictisitoare, amuzante si......inca ceva" (pare a denumire de produs de la teleshopping). Ar fi fost si aceea o posibilitate. Unele persoane au avut noroc si au frecat menta prin Italia si alte tari straine. Printre care Italia si....Italia. Cautata locatie de vacanta nu asa. Ba chiar am avut si lista de carti. BullShit ca n-am citit mare lucru. A fost vacanta zau asa, daca si in vcanta mai fac lectii apai ma calugaresc si gata, problema rezolvata. Da-mi iau si BMX'u, il sfintesc si imi fac rampe in manastire. Zau asa....

Pai ar trebui sa incheiesc acest subiect. Ca l-am inceput la 10 juma' si e 11 acuma. si m-e somn.......

Daca v-am plictisit.........FuckOff....

P.S.: Toate greselile gramaticale din aceasta postare sunt pur intentionate sau au ca scop amuzarea cititorului......sau ceva de genu'

De ce?

Am inceput cu un titlu cam ciudat asa-i ? Se poate spune si asta. Titlul e cum e dintr-un simplu motiv. O sa clarific cateva chestii. Chestii care poate au fost clarificate dinainte. Sau poate nu. Oricum, o sa incerc sa.....raspund la cateva întrebari care mi s-au pus de-a lungul timpului.

Cand eram mai mic, nu foarte, ca nici acu' nu-s mare (16 FTW), practicam parkour. Nu eram david belle sau ceva de genul, dar imi placea. Multa lume ma tot intreba: " Ce-i cu acest....sport.....cum ii zici tu. Sari garduri ?!? Pentru ce? Cu ce te-ar putea ajuta o chestie ca asta ? " Acest gen de itnrebare, cu destul de multe variatii, il primeam de la multa lume. Pai de ce practicam parkour? Prcaticam parkour deoarece imi placea. Era modul meu de relaxare. Parkour nu implica doar "sarit garduri". Era mult mai mult de-atat. Parkour implica disciplina, trebuia sa...privesti in perspectiva. Nu te gandeai cum treci peste obstacolul asta mai usor. Te gandeai cum treci si peste alea 5 de dupa cat mai usor si fara probleme. Unii poate nu stiu sau nu cred asta, dar practicand parkour, am invatat, oarecum, sa trec peste unele probleme in viata. Usor si eficient. De ce m-am lasat? Din mai multe motive. Unul ar fi ca, personal nu prea gaseam locuri in care sa "exersez". Un al doilea ar fi ca....pur si simplu mi-am pierdut interesul. Mi s-a oferit posibilitatea sa fac ceva ce doream sa fac de foarte mult timp. Si asta ar fi sa fac BMX. Nu bicicleta in sine ci sportul. Unii nu stiu ce fac eu. De obicei lumea trecuta de vreo 30+ ani n-are idee. Desigur exista si exceptii. Oricum, O intrebare asemanatoare mi se tot pune de ceva timp incoace. De ce fac asa ceva. Vreau sa spun ca.... nu vreau sa-mi rup un picior, o mana sau ceva de genul. Dar, il practic pentru ca, e ceva ce voiam sa fac de foarte mult timp. De cand am primit prima bicicleta am incercat sa fac scheme pe ea. Incercat fiind cuvantul cheie. Acum 1 an si ceva, am primit un BMX ca si cadou de ziua mea. Eram in culmea fericirii. Dupa tot acest timp, puteam sa exersez ce-mi placea de cand eram mic. Si nu era sa las aceasta oportunitate sa-mi scape. Hell no. Chestia e ca, imediat ce ajung in parc, nu in skate park, ci in parcul municipal deoarece in sk8 nu prea am ce face. Am facut transferul pe fun-box, multumita lui Teo care mi-a dat cateva sfaturi si care m-a ajutat sa sar si pe kicker (chestia aia mi se parea pur diabolica inainte). Cateva multumiri ii voi da si unui personaj poreclit "Ciocan". Tehnic, cica e skater. Dar asta nu a insemnat ca nu putea sa-mi dea cateva sfaturi pentru fakie asa-i ? Anyways, inapoi la poveste. Cand ajung in parc, si imi pun castile, cu melodia preferata la acel moment, intru in lumea mea personala. Nimeni si nimic nu ma poate deranja. In afara de sticleti da' de ei pot scapa usor. Daca am melodia care trebuie in background, pot reusi schemele mai usor. E mult mai simplu sa incep rotatia pentru pivot pe beat-ul unei melodii nu prea ritmate. Odata ce pricep cum trebuie facut, il rezolv in vreo 5 zile. Plus sau minus vreo zi-doua.

Cam asta am avut de spus azi. Sa speram ca am clarificat cateva chestii. Daca nu. Pai atunci va trebui sa va intrebati tot timpul care e ideea pana la urma :P.

PhotoWorkGroup

Capitolul patru - Intalnirea

Venise timpul sa infrunt realitatea. Nu voi mai fi acelasi om ca inainte. Aveam de acum un alt tel in viata. Sa il prind pe cel ce mi-a cauzat accidentul si sa il rezolv. Dar acum aveam alte probleme. De cand cu accidentul, un detectiv de la departamentul de investigatii din RockPort tot se tine de mine. Am incercat sa scap de el dar nu am putut sa stau ascuns prea mult timp. Era prea curios pentru binele sau personal. Totusi, dupa ce l-am pus pe Chris sa il verifice am aflat ca detectivul nostru avea cateva cunostinte prin scena curselor de strada, detectivul nostru fiind si el un fost racer. Am decis sa ma intalnesc cu el si sa vad cam care este motivul care il face sa ma urmareasca asa de mult. Chiar devenise enervant de la un timp.
__________________________________

Am aranjat ca intalnirea sa aiba loc la docuri, intre patru ochi. Chris a vorbit cu cativa baieti sa il ridice pe detectivul nostru de la el de acasa, imediat dupa ce coboara din masina. Numele lui era John Rider. Ciudat nume de familie. Oricum, el nu trebuia sa stie cine l-a adus sau unde. Trebuia sa ma asigur sa nu afle prea multe.
__________________________________
- Cine esti ?
- Numele meu nu conteaza. Ma cunosti deja. Oarecum...
- NoX?
- Probabil. Acum sa pun eu o intrebare. De unde interesul asta pentru mine ? Ce am gresit?
- Esti unul dintre cei mai buni piloti de strada din oras. Te cunoaste toata lumea. Baietii viseaza sa fie ca tine cand vor fi mari, iar politistii te urasc pentru ceea ce faci. Si dintr-odata ai disparut. Cum vine asta. Asa vrei sa zici ca ti se termina cariera ?
- Un accident aparent fatal nu e destul ? Atunci ce e ?
- Crede-ma. Accidentul ala a ridicat foarte multe intrebari in lumile noastre. Ai provocat foarte multa zarva. Acum ca ai “disparut”, echipele mai mici de curse incearca sa iti preia teritoriul. Asta a ridicat foarte multe probleme. Sunt mai multe curse in fiecare noapte decat au fost dintotdeauna.
- Si de ce m-ar interesa pe mine asta ? Nu imi mai pasa de teritorii si chestii din astea. Lasa-i sa se lupte intre ei ca niste caini pe o bucata de carne. Scopul meu e altul.
- Nu pot sa cred ca nu iti pasa. Acum ca mai multe curse au loc, au loc si mai multe accidente. Mai multi raceri sunt raniti sau omorati in masinile lor. Nu numai de accidente, dar si de bande rivale incercand sa preia teritoriul ramas. Unii poate iti sunt prieteni.
- Prietenii mei ii am aproape de mine intotdeauna. De ce crezi ca mi-am format propria echipa de curse ? De alti raceri nu imi pasa. Aproape nici unul nu are onoare. Toti concureaza pentru teritoriu si bani. S-au pierdut de tot.
- Ai zis ca scopul tau ar fi altul. Care este acest “nou” scop al tau?
- De ce te-ar interesa pe tine ?
- Trebuie sa aflu...
- Nu, nu trebuie. Deja stii cam multe. Tin sa te informez ca daca mai afla cineva de lucurile pe care le-am discutat aici, o sa ai probleme mari.
- Stii, am relatii sus-puse. Daca vreau te pot baga la racoare pentru mult timp.
- Crezi ca imi pasa de relatiile tale ? Crezi ca asta te face mai bun ? Relatiile ? NU te ajuta cu nimic in lumea mea. In lumea mea nu exista relatii sus-puse. Doar prieteni pe care poti sa-i pierzi intr-o fractiune de secunda. E o vorba. “Tine-ti prietenii langa tine si dusmanii in oglinda retrovizoare”. Relatiile tale nu au nici o autoriate asupra mea. Asa cum te-am gasit, pot sa te fac si sa dispari. Asa ca lasa-ma cu reltiile tale.
- OK. Sa zicem ca ai avea dreptate. Cum planuiesti sa scapi de investigatii ?
- Asta nu e treaba ta. Stii ce? Se face cam tarziu si e timpul sa te duci la culcare...
- Stai, mai am atatea intrebari...
- Altadata. Baieti, luati-l de-aici.
__________________________________

Aceasta discutie m-a facut sa ma intreb. Disparitia mea chiar a cauzat asa de multe probleme? Nu puteam fi chiar asa de important. Eram un pilot destul de bun, dar erau si mai buni. Ceva trebuia sa fie la mijloc. Prima mea presupunere a fost ca Takeshi avea ceva de-a face cu asta. Era timpul sa incep cautarile. Sigur se lauda cu eiminare mea pe undeva. Pasarea pe limba ei piere....

Capitolul trei - Trezirea la realitate

-Se va face bine?
-Foarte posibil. Desi nu o sa aiba chiar aceeasi infatisare ca inainte.
-Asta nu cred ca va fi o problema
-Se trezeste !!!
-U...u....unde sunt?
-Esti la mine acasa NoX.
-Chris? Tu esti?
-Da.
-Aia cine sunt ?
-Niste relatii de-ale mele. Ai avut un accident destul de serios. Noroc ca ai avut grija si de siguranta ta cand ai facut masina.
-Cat am dormit ?
-2 zile.
-Cat ?!?!?!
-Da. Sa stii totusi ca nu vei arata la fel ca inainte.
-Ce? Cum? Ce vrei sa spui cu asta?
-Aducetii o oglinda.
-Ooo shit. Cum am ajuns sa am asa o fata ?
-Cateva crengi prin parbriz au facut asta.
-Urat. Urat rau.
__________________________________

Nu aveam nici cea mai vaga idee ce mi se intamplase. Imi aminteam doar ca eram in mijlocul unei curse cu Takeshi, si ca am pierdut controlul. Baietii mi-au zis ulterior ca mi-a impuscat cauciucul. Ticalosul.
__________________________________

-Ce s-a intamplat cu masina?
-Distrusa de tot.
-Si celelalte?
-Am avut grija sa fie depozitate la loc sigur de niste baieti profesionisti. Ti-am pregatit o masina pentru cand o sa vrei sa te reintorci. E un Skyline din ’99. Nu e cine stie ce dar isi face treaba. Am furat-o mai demult, si am eliminat si raportul din arhive. Teoretic masina nu a existat niciodata.
-Multumesc. Dar stii, trebuie sa imi gasesc si niste haine mai potrivite si, mai important, o masca. Nu pot iesi asa in lume.
-Te-am aranjat deja. Am vorbit cu cativa baieti, si ti-au facut rost de tot ce ai nevoie.
-Multumesc mult. Raman dator.
-N-ai de ce. Mi-am facut datoria ca prieten.
-OK. Thanks.
__________________________________

Dupa cateva cercetari am descoperit ca Takeshi Kato fugise din oras. Se lauda ca a scapat de mine cu stil. Nici nu stia ce il asteapta. Si la momentul ala nici eu nu stiam ce sa fac ? Cum o sa mai ies in lume. Aratam oarecum hidos. Norocul meu a fost ca m-au aranjat niste baieti cu o masca din aluminiu si un combinezon special. Nimeni nu ma va mai recunoaste de-acum. Era timpul sa ma intorc si sa ma razbun pe cel ce mi-a facut asta, desi nu prea imi pasa de infatisare. Mai rau imi pasa ca mi-a distrus masina. Asta nu mi-a placut deloc. Oricum, o sa am grija si de el. Dar mai intai trebuia sa am grija sa nu fiu descoperit de catre politie sau altcineva. Trebuia sa fiu cat mai incognito cu putinta. Nimeni nu trebuia sa afle de intoarcerea mea.

Capitolul 2 – Ultima cursa

Cursele au fost viata mea. De cand ma stiu mi-au placut masinile. Primele cateva curse nu au fost asa de frumoase. Dar cu timpul am invatat o sumedenie de tehnici care sa ma ajute sa ies in frunte. Seara asta nu pare a fi asa speciala cu exceptia faptului ca ma intrec cu cativa dintre cei mai buni piloti din oras. Cica sunt mai buni ca mine. Asta o vom afla.

-Hey, NoX!
-Salut Chris, care mai e treaba?
-Uite am zis sa trec si eu pe-aici sa vad cum te mai descurci. Tot ti-am ramas dator cu o victorie.
-Da, da. O sa ma invingi odata si-odata. Ai vazut cumva cu cine ma intrec?
-Aha. Castigi fara probleme. Totusi o sa ai de lucru cu unul dintre ei. Isi zice Takeshi.
-Takeshi Kato?
-El e. Il cunosti?
-Ooo da. Ne cunoastem de cativa ani. Joaca murdar. Mi-a distrus cateva masini in trecut. Sper ca de data asta sa scap usor. Am lucrat mult la masina asta.
__________________________________

Takeshi Kato era un vechi adversar de-al meu. Chinezoi ca la mama lor, dar cu o multime de bani. Toate masinile lui erau facute intr-un garaj special al tatalui sau. Se zvoneste ca taica-sau era membru Yakuza. Nu cred ca era adevarat dar totusi, toti banii aia trebuiau sa apara de undeva. Si sigur nu erau curati. Takeshi era un adversar pe masura, dar juca murdar. Distrugea masini dupa masini. Politia nu l-a prins niciodata. Nu aveau dovezi. Iar cand descopereau un martor sau ceva de genu' , a doua zi disparea. Cam dubios...
__________________________________

-Frumoasa masina asta noua a ta. 350Z asa-i?
-Intr-adevar. Am bagat 100.000 in ea. Undeva in jur de 500 de cai. Am un cuplu de vreo 600 newton-metri. Ar trebui sa plec de la start binisor.
-Sa speram ca da.
__________________________________

-Gata de cursa baieti?
-Sigur ca da NoX. Gata sa pleci cu autobuzul acasa?
-Nici nu vrei sa stii ce o sa patesti daca imi zgarii Nissan-ul, Takeshi. Ai grija ce faci in cursa.
-Hello, puteti rezolva asta pe pista. Asa ca terminati-o.
-Ok, eu sunt de acord cu asta. Oricum saracu’ de el n-are-o sansa...
__________________________________

Heh, ar fi trebuit sa fie o cursa usoara, nu as fi crezut ca o sa degenereze chiar asa de mult. Inceputul a fost usor. Takeshi si cu saracuta lui RX7 nu avea sanse sa ma ia de la start. Avea mai multi cai ca mine ce-i drept, dar nu avea experienta mea. Pe la jumatatea cursei au aparut problemele. Politia. Se pare ca cineva i-a anuntat de venirea noastra, asa ca a trebuit sa anulam cursa din mers. Dar Takeshi ma voia pe mine. Si nu avea ganduri curate. Greseala mea a fost ca am intrat pe o strada laturalnica. Proasta idee. La iesire era drumul din canion. O multime de curbe. As fi avut nevoie de toata experienta mea de drifter sa pot sa trec cu bine. Experienta pe care nu o aveam. Nu in canioane. Takeshi era as intr-ale drifting-ului, asa ca nu avea probleme. Cea mai mare greseala am facut-o cand l-am lasat sa se apropie. A scos pistolul si a tras in cauciucul dreapta spate. Am pierdut controlul, iar de atunci......................nimic.

Capitolul 1

20 iulie 2009. Am primit noi dovezi in legatura cu cazul accidentului misterios de acum cateva zile. Unul dintre informatorii mei a descoperit o masina care avea aceeasi placuta de inmatriculare ca 350Z’ul distrus in accidentul de acum 3 zile. Masina vazuta de informatorul meu era un Nissan Skyline GT-R din ’99. Aceasta masina semana remarcabil cu o masina care a disparut din scena curselor de strada acuma cativa ani, fiind aparent furata. Am cautat raportul furtului dar se pare ca a disparut acum ceva timp din arhivele departamentului. Informatorul mi-a zis ca a vazut pe cineva care pare a fi soferul masinii. Acesta purta un combinezon de curse, cu doua dungi rosii pe partea stanga, si avea o masca aparent facuta din aluminiu. Oare NoX are cicatrici de dupa accident? Acesta mi-a mai spus ca pilotul misterios vorbea cu cativa baieti, unul dintre ei fiind detinatorul unei masini implicate in numeroase curse ilegale.
__________________________________

Dupa ce am vorbit cu informatorul meu, am plecat inapoi acasa. Pe trotuar, in fata portii am gasit un plic care continea niste poze cu o masina care semana izbitor cu masina disparuta acum cativa ani. Aceste poze au fost facute undeva intr-un garaj, unde am putut observa cateva cutii de piese, livrate de cateva companii de renume. Locatia acestui garaj nu imi meste cunoscuta desi lucrez la descoperirea ei.
__________________________________

Nu am idee daca voi rezolva vreodata acest caz. Ce stiu aproape sigur e ca NoX a supravietuit accidentului, si ca pregateste ceva mare pentru intoarcerea sa inapoi in lumea curselor.

Povestea unui Racer - Inceputul

Am decis sa incep o mica... poveste spusa din punctul de vedere al unui racer din RockPort City. O poveste oarecum plina de actiune, si, din punctul meu de vedere, destul de captivanta. Nu stiu inca numarul de capitole. Fac totul pe parcurs. Sper sa va placa.
__________________________________
Pe 17 Iulie 2009, in jurul orei 11:00 PM, un Nissan 350Z GTX, detinut de un asa-zis drifter a fost in registrata de un radar fix, avand o viteza de 224 Kph. Cateva ore mai tarziu, in jurul orei 1:00 AM, cateva persoane au auzit un zgomot infernal venind dinspre canionul din apropiere. O camera de supraveghere a inregistrat momentul impactului, inainte ca masina sa fie distrusa la impactul cu solul. Se pare ca masina era aceeasi masina care a fost inregistrata de radarul fix, in jurul orei 11:00. Detinatorul si pilotul masinii este un pilot foarte cunoscut printre cluburile de curse undergound. Numele lui nu este stiut, porecla acestuia fiind “NoX”. Se pare ca acest 350Z a fost cea ma noua adaugare in garajul acestuia, fiind distrusa in accident. Inca nu se cunoaste daca pilotul a supravietuit, deoarece la locul accidentului nici un corp nu a fost gasit. Imediat dupa accident, cateva surse au confirmat ca toate masinile acestuia au disparut din garaje, fiind probabil scoase de cativa piloti care il cunoasteau. Aparent, nu aveau nici un motiv. Cateva echipaje au incercat sa ii urmareasca dar au scapat oarecum fara probleme, masinile noastre nefiind capabile sa tina pasul cu bolizii furati. Acestia au fost dusi intr-o locatie necunoscuta. Departamentul de investigatie inca incearca sa descopere aceasta locatie misterioasa.

Motivul accidentului este necunoscut, desi unii dintre prietenii pilotului spun ca avea foarte multi dusmani in lumea curselor, acestia incercand de ceva timp sa il elimine.

La casa victimei au fost gasite cateva poze cu masina implicata in accident, poze care au fost incluse in acest raport.

Oare il vom mai vedea pe acest “NoX” ?Om trai si om vedea...
__________________________________
Pozele incluse in raport. Ultima este poza facuta de camera de supraveghere.






De ziua mea a.k.a Constantin si Elena

"Da, azi ma cheama si Costica/Costel/Costelush/Constantin.....Da' numa azi >:)."

Daca ati fost atenti, probabil asta ati vazut la statusul meu de pe yahoo azi. Asa o sa il tin pana diseara. Anyways, din moment ce e ziua mea (onomastica), am zis sa ofer un e-drink pentru lume. Asa ca va rog sa va postati preferintele in sondajul de mai sus. Daca va place o bautura mai speciala care nu e in sondaj, lasati un comentariu si o sa il introduc. O sa pun o poza cu bautura cu cea mai multe voturi diseara, si de ziua mea da nastere, poate ofer una reala. Da'ana atunci mai este.

P.S.: BTW, stiti cand e ziua mea? Acu sa va vad >:).

Reteta de Sarbatori

Si ce daca au trecut sarbatorile. O reteta buna e buna si dupa sarbatori. Cititi si "salivati".

MENIU DE SARBATORI
Tuica de Pitesti balaie,
Ce te mangaie la ... limba
Dispozitia iti schimba

Branza buna de Trapista
Scoasa chiar acum din ... lada
Cine vrea, poate sa vada!

Sunca alba ca si-o coala,
Cum mananci, cum ti se ... pare
C-ai pofta de mancare!

Mici facuti cu ardei iute
Cand mananci iti vine-a ... spune,
Doamne, ce bucate bune!

Fripturica de purcel
Cu garnitura de ... varza
La stomac sa nu te arda!

Mere, pere, cozonaci
Sa mananci pana te ... culci
De atatea fructe dulci!

Tort cu nuca cat caciula
Care scoala-n sus si ... masa
Daca nu intreaga casa!

Cui meniul n-a placut,
Apai, mama lui sa-i ... faca
Alt meniu care sa-i placa!

Stire booomba (O_O)

Surfam pe net si dadusi peste o....stire. Acuma nu stiu daca e pe bune sau nu, dar trebuie sa recunoasteti ca e mortala:
Pentru a preveni desfraul din scoli, ministra Ecaterina Andronescu a decis introducerea semestriala a testelor de virginitate pentru elevi, dupa ce un sondaj a aratat ca peste 80% dintre elevii cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani si-au inceput viata
sexuala.
Daca parintii s-au aratat incantati de aceasta decizie, elevilor nu le-a picat prea bine, mai ales ca testele se fac atat cu detectorul de minciuni pentru baieti, cat si prin controale ginecologice pentru fete.
Testele se vor face pana in anul 1 de facultate, Ecaterina Andronescu subliniind ca “o viata sexuala sanatoasa incepe dupa terminarea liceului, la 19-20 de ani”.
Conform statisticilor Ministerului Sanatatii, doar 20% dintre minori folosesc metode contraceptive, situatie care a cantarit si ea destul de greu in decizia oficialilor de la Ministerul Educatiei si Invatamantului.
Noile metode de tinere sub control a vietii sexuale a minorilor vor intra in vigoare incepand cu anul scolar 2009-2010.
Elevii care sunt prinsi cu rezultate negative la teste vor fi exmatriculati sau, in cel mai bun caz, transferati la scoli de corectie.
S-ar transforma liceele în manastiri sau…..inchisori (de parca pana acuma n-ar fi fost da asta e pentru un subiect anterior). Ceva de genul. Ati prins ideea. Mare e gradina ta, Doamne, si multi sar gardul cu poarta larg deschisa.
Oricum eu cred ca baba aia ori o fost violata printr-a 10a ori o avut cine stie ce intamplari.....ce-o f*** pe ea grija de elevi oare?......pana acuma nu io pasat...acu dintr-odata e si doctorita? Fuck that.

P.S.: Bun venit in Romania :D.

Carrera GT vs VW Golf V

Pentru inceput vreau sa va anunt ca oficial am terminat videoclipul ale carui screenshot-uri le-am pus ceva mai demult. Il puteti vizualiza @ http://www.youtube.com/watch?v=o2TrTNFpu6c . Sa continuam.


De curand m-am apucat de photoshoping mai avansat ca sa zicem asa, si am facut 2 prezentari pentru 2 masini modificate de mine. Deci, am o intrebare pentru voi cei care va uitati pe blogu' meu. Care dintre ele a iesit mai bine. De ce? Aveti sondaj langa, si puteti lasa comentarii cu privire la designul masinilor, al prezentarii etc. etc. la baza paginii.





Carrera'ul GT il puteti vizualiza in full rezolution pe contul meu de pe DeviantArt.

D1GP - NoXciousKiD

Deci, astazi a fost mult prea cald pentru a iesi cu BMXu'. Si in afara de asta, m-o durut piciorul ingrozitor de mult deoarece am facut intindere ieri. Asta e, riscurile meseriei. Anyways, astazi, am decis sa scot volanelu' de la naftalina si sa fac ceva drifturi. Si de ce, sa fac si un filmulet. Este posibil ca unii dintre voi sa fi auzit de sportul numit "drifting" si mai ales de D1GP. D1GP este un campionat de drifting, organizat in destul de multe tari. Eu am zis sa recreez acea atmosfera in cadrul jocului LiveForSpeed. Si cred ca am reusit. Pistele sunt foarte bune, avand unele curbe destul de largi, fiind numai bune pentru un drift cu viteza, dar au si sectiuni in care nu viteza, ci precizia este esentiala. Oricum, video-ul va fi realizat in cursul vacantei care vine in aproximativ 4 zile. Dar, am hotarat sa va arat un sneak-preview, pentru a vedea si voi la ce ma pricep eu la fel de bine ca la BMX.







Asta ar fi tot pe ziua de astazi. Multumim pentru vizionare.

BMX - The Return of the NoXcious KiD

Bun. Deci cred ca se observa ca nu am mai postat o chestie d-asta de muuuult timp. Nu e nici o problema. Continui de pe-acum.

Deci a venit caldura. Vine si 'epurashu' de Paste in curand asa ca toate bune si frumoase. Cum a venit caldura, hai si noi cu BMXu, ca deh, n-am mai mers de mult. Pot sa va spun sincer ca mi-am cam pierdut din indemanare si nu prea. Am mai trcut si prin SkatePark, asa, sa vad ce mai rupe lumea p-acolo. Si chiar era destul de multa lume. O fi dat caldura-n ei. Cred ca am facut o si o intindere intre timp, ca ma doare un picior in ultimu hal. Impacturile cu asfaltul dupa bunny-hop'uri sunt de vina la sigur. Vestea buna e ca acum fac bunny-hop mult mai frumos, si mai sus. Merg peste borduri/gropi fara probleme. Dar exista si o parte rea. Ghidonu si-a cam schimbat pozitia intre timp, asta nefiind o problema prea mare. Se poate rezolva in 5-10 minute, depinzand de caz. Cu ocazia iesirii mele, m-am mai intalnit si cu o groaza de lume pe care n-o mai vazusem de ceva timp si cu lume pe care o vad in fiecare zi. Aproape in fiecare zi dar conceptul conteaza. Cat ma mai plimbam cu lumea, mai faceam cate un stoppie, asa ca sa ma dau mare. Si surprinzator imi ieseau (aproape) toate. Cel mai frumos era cand ramaneam la un unghi destul de radical si dupa o luam spre stanga sau dreapta, depinzand de caz.

Oricum, o sa postez mai mult in zilele urmatoare. Acum, ma duc sa pun gheata ca picior ca ma omoara. Nu ca ar deranja pe cineva in afra de mine...


P.S.: Sorry Chazzy. Data viitoare fac rotatii cu BMXu la distanta mai mare de tine. Da las ca trece. Daca nu, platesc io spitalizarea :P :)).

Header/footer