„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Istoria unui faliment

Dupa videoclip-ul "Impotriva sistemului defect !" OZN a decis sa mai elaboreze unul, de data asta reprezentand "Istoria unui faliment". Falimentul tarii noastre. Va invit sa-l vizionati si sa dati cu parerea...


Video de Mihai Enasel a.k.a. OZN @ http://evozne.blogspot.com

Ingenious Drama Festival - 2010

 Mă uitam şi eu prin nişte bloguri şi am dat peste un articol de la Inima Bacăului, în care anunţa festivalul de teatru "Ingenious Drama Festival" ediţia 2010. ID Fest este un festival de teatru în care trupe de tineri din toate colţurile ţării vin la Bacău şi îşi prezintă piesele în faţa unui public de toate vârstele. Festivalul va avea loc la teatrul Geogre Bacovia iar intrarea va fi gratuită. 
"Această ediţie va fi marcată de dinamism si curaj ce îl vor arăta prin toate elementele ce stau la baza conceptului, de la grafică la modul de susţinere a pieselor sau ale atelierelor de teatru." 
 Poate vă întrebaţi de ce fac eu puţină publicitate acestui festival. Am participat şi anul trecut şi am avut şi ocazia să ajut una din trupele de teatru, cu puţinele mele cunoştinţe tehnice. Pot să spun că piesele sunt diferite faţă de teatrul pe care-l ştiu majoritatea. Sunt moderne, foarte atractive, şi uneori chiar amuzante.
 
Nu rămâne decât să vă pregătiţi de un drum scurt până la Bacău pentru a asista la cea de a 11-a ediţie ID Fest.
 
De la : Inima Bacăului

Impotriva sistemului defect !

Un prieten de-al meu, blogger si el, a elaborat un filmulet care are legatura cu starea actuala a Romaniei. Va recomand sa aruncati o privire, si sa va dati cu parerea, care cum puteti.



Video de Mihai Enasel a.k.a. OZN @ http://evozne.blogspot.com

Ce se intampla ?!

Ieri am deschis un subiect de discutie impreuna cu cineva, in jurul unei intrebari simple. Daca vreau sa plec din tara cand o sa cresc. De aici am ajuns la multe concluzii, dar cea generala a fost ca, tara noastra e frumoasa, si destul de ok, doar ca e condusa de prosti. Dar asta stiati deja. Vedem la televizor cum se fac tot felul de greve si mitinguri si proteste si Dumnezeu stie ce alte actiuni menite sa atraga cumva atentia. Partea ironica e aceea ca majoritatea persoanelor carora nu le convine ceva si decid sa participe la o actiune de genu', au votat actuala conducere, conducerea impotriva careia protesteaza. Stau si ma gandesc, oare ce-a fost in capul lor cand au votat ? Oare chiar au gandit cand au ales cu cine vor sa ramana pentru urmatorii 5 ani ? Oare chiar le-a mers atat de bine in ultimii 5 ani ? Chiar au "trait bine" ? Desigur, au fost multe voturi furate iar "dragul nostru" Traienel a mai incalcat si constitutia de cateva ori, cu consecinte grave pentru noi si inexistente pentru el. Chiar si-asa trebuie sa ne gandim ca multi dintre cei care ar putea face ceva, n-o fac. Odata, demult, in istoria tarii, unii dintre cei ce puteau sa faca ceva, s-au ridicat, si si-au spus : "Ne-a ajuns. E timpul sa facem o schimbare." Pe-atunci era comunism. Poporul, aparent, nu avea putere de decizie, si totusi poporul a decis soarta romaniei pentru urmatorii cativa ani. Acum, cu democratia in floare, poporul, ironic, nu mai are deloc putere de decizie. Sigur, ni se da impresia ca avem putere de decizie asupra viitorului tarii. Dar asta nu e adevarat. Nu in totalitate. Drept urmare ar ramane destul de putine solutii. Una din ele ar fi foarte drastica, si anume, o revolutie asemanatoare celei din '89. O revolutie care macar sa dea impresia de schimbare. Sigur, nu toti vor vrea sa se alature unei astfel de cauze. Majoritatea s-au obsinuit cu actualul "regim" si isi spun ca, oricum mare lucru nu pot face, asa ca se lasa condusi. Totusi, exista intotdeauna cativa oameni carora nu le convine cum se dezvolta lucrurile, persoane care vor sa aiba ceva de spus in legatura cu tara asta. Iar asta nu poate duce la nimic bun pentru cei de la putere. Daca se trezeste o mana de oameni cu putin tupeu si doage lipsa sa isi faca cunoscuta prezenta, sunt sanse mari sa faca o schimbare. Nu neaparat drastica, dar poate deschid cativa ochi, iar apoi, ca niste piese de domino care se rastoarna una pe alta, din ce in ce mai multi oameni vor decide ca, e timpul sa dea jos puterea de acum. In esenta asta ar fi planul unei revolutii pentru tarisoara noastra condusa de idioti. Idioti cu putere, carora nimeni nu le face nimic pentru ca... Motivele pot varia...

Ideea e ca, pentru ca Romania sa devina o tara cat de cat normale, va fi nevoie de timp. Dar nu vorbim aici de un mandat de-a lui Marinaru'. Vorbim de generatii aici. Poate, peste vre-o 30 de ani, o sa ne intoarcem in cartile de istorie si-o sa ne amintim cat de jos eram. Si ca o ultima intrebare. Daca eu si OZN am decide sa incepem o revolutie, v-ati alatura, sau ati sta si-ati rade de noi, spunandu-va ca suntem niste nebuni?

Si ca un ultim paragraf, o sa-l citez pe unul din profesorii pe care nu-l plac deloc, dar care a trecut prin ambele regimuri, deci stie ce vorbeste.
"Sa nu uitati de vremurile astea. Nu s-a mai auzit niciodata de asa ceva in istoria Romaniei..."

P.S.: "Daca nu cerem nimic exact asta vom primi."

I'm truly back

 Cum am zis, din moment ce am terminat cu tezele şi alte chestii foarte importante care îmi furau din timp, acum am mai mult timp să scriu. Şi printre altele să ies cu bike'ul. Deci asta am şi făcut azi. Am ieşit cu BMX'ul, pentru prima oară cam în două săptămâni. Mă simt ruginit dincolo de cuvinte, mai ales şi cu genunchiul lovit. Totuşi, am reuşit să fac câte una altă azi. Mai pe terasă, mai prin skate-park, toate bune şi frumoase azi. Printre altele am mai făcut şi puţin free roaming prin oraş, ca să mă încălzesc. Am avut surpriza să găsesc amenajate în centru o mulţime de tarabe, iar în spate, raiul tuturor românilor. Mici, bere şi muzică bună. Aparent este " Târgul Meşterilor Populari - ediţia a VI-a ", dacă am citit eu bine unul din bannere. Deci, în esenţă în centru s-au amenajat destul de multe tarabe cu chestii legate într-un fel sau altul de meşteşugărit. Pe lângă asta am fost impresionat să văd că nu duceau lipsă de vizitatori, deşi eu cred că majoritatea au trecut pe-acolo în drum spre mici. 
 
 Deci până la urmă, a fost o zi destul de productivă. De-acu' e clar. M-am întors, şi-s gata de luptă, cum s-ar spune.

Capitolul zece - Livrarile

 Îmi ajunsese ultima aventură cu Buck. Stând în maşină mi-am dat seama că mai fac şi greşeli uneori. Era să pierd multe în cursa asta, iar ăsta n-ar fi fost un lucru bun. Bine, am câştigat, dar asta nu-i întotdeauna bine. Venise timpul să-mi recalculez opţiunile. Dar asta după ce discut cu Buck.

 - Nu ştiu ce ai făcut, dar m-ai întrecut. E ceva putred la mijloc. Un 2JZ n-ar putea face faţă puterii unui V8 american. Nu fără schimbări majore. Ceva nu-mi miroase bine.
 
 - Stai puţin să deschid capota. S-a cam încălzit.
 
 Am deschis capota, şi un nor de fum albăstrui amestecat cu ceva aburi m-a învăluit. Era clar, turbina era distrusă, iar uleiul s-a împrăştiat pe tot blocul motor. Mirosul de ulei ars chiar e neplăcut, dar pentru nişte veterani ca noi doi era doar unul din multele lucruri pe care înveţi să le suporţi cu timpul.
 
 - Whoa frate, da' ştiu că l-ai forţat. Ştiam eu că miroase ceva ciudat. Ai avionat motorul asta nu glumă. Chiar voiai să câştigi.
 
 - Ce pot să spun, am nevoie de informaţii. Am auzit că tu ai relaţii strânse cu Takeshi.
 
 - Ai auzit prost. Am făcut câteva curse împreună dar atât. Nimic mai mult. Totuşi, prin bar mai vorbeşte lumea, mai ales după câteva beri. Am mai aflat şi eu câte una alta despre el. Cică are relaţii cu Yakuza, căra droguri în maşinile cu care concurează, şi mai are şi o reţea de "curieri" mai speciali, care livrează pachete pentru el şi probabil pentru alţi băieţi de-ai lui de prin Yakuza.

 - Cum adică, mai speciali ?
 
 - Păi, în mare, sunt practicanţi de sporturi extreme. Livrează pachetele diferit faţă de poştă sau alţi curieri pe biciclete sau maşini. Ştiu de un tip numit Theodore. Lumea îi spune Theo. A fost un biker bun la vremea lui, şi a decis să pună în practică ce a învăţat. A devenit curier pentru ăştia acum vre-o doi ani. Nimeni nu-l poate prinde, iar chestia frumoasă e că merge pe o bicicletă puţin modificată. Chiar şi-aşa e unul dintre cei mai rapizi curieri pe care-i are Takeshi. El împreună cu o tipă pe care n-o cunosc livrează pachete şi informaţii prin oraş. Aşa se pot asigura că nu sunt monitorizaţi, deci toate informaţiile rămân în organizaţie. Tipa e şefa unui grup de runneri. Tot curieri, numai că nu folosesc nimic în afară de propriile forţe să livreze pachetele. Ai auzit de sportul ăla numit free-running nu ?
 
 - Da. Interesant sport, deşi pare foarte greu.
 
 - Pentru noi poate că da. Pentru ei, escaladatul unei clădiri e floare la ureche. De-asta sunt cei mai buni.
 
 - Ai vre-o idee cum aş putea să iau legătura cu ei ? Poate mă ajută...
 
 - Nu, mă depăşeşte. Pot să te asiguri că o să te chinui ceva timp să-i găseşti. Fac livrări noaptea, şi cum am zis, sunt extrem de rapizi, şi runnerii şi Theo.
 
 - Ei, găsesc eu o metodă să-i prind.
 
 - Succes cu astea. O să ai nevoie de un miracol să mai ajungi întreg acasă cu maşina în starea asta. Data viitoare ia-ţi ceva cu mai multă vlagă în ea. Cutiuţele astea nu suprta foarte multe, să ştii.

 Buck avea dreptate. Trebuia să ajung cumva acasă, iar maşina mi-era distrusă. Pe lângă asta, trebuia să-i dau şi lui Chris vestea că aproape i-am ars maşina. Chiar şi-aşa eram multmit că am aflat cum să ajung mai aproape de Takeshi. Se pare că s-a ascuns binişor după aventura noastră. N-are nimic. Nu scapă el de mine...

Long time no see

 Mda, cred ca e destul de aparent ca n-am mai avut subiecte de discutat in ultimu' timp. Asta e, n-am avut timp, cu teze si liceu si vreme naspa. Ce e clar e ca incerc sa revin la scris, cu-atat mai mult cu cat se apropie vacanta de vara, ceea ce inseamna ca voi avea destul timp liber pentru blog. Ideea e ca inca sunt in viata, aproape, si ca de-acum o sa incerc sa gasesc subiect interesante de scris. Si daca tot am ajuns aici sa prezint un mic rezumat a ceea ce am facut intre timp.

  • Am incercat un backflip care a devenit gainer si am facut contact cu solul. Consecinte : genunchi umflat vre-o cateva zile, durere atroce de moment, si persistenta in timp. O saptamana si ceva mai tarziu inca nu pot sa-l folosesc la maxim. Asta e, o sa-mi trebuiasca asigurare medicala odata si-odata.
  • Am vizitat un vechi forum de photoshop inchis personal de mine, care se presupune ca si-a revenit. Acum e la Terapie Intensiva, incercam sa-l punem pe picioare.
  • Cu ajutorul lui Teo am mai prins o miscare de BMX, desi nu 100%. Mai am de exersat...
  • Am observat ca unele subiecte de discutie chiar aprind discutii interesante. Deci stiu unde sa tintesc...

 Other than that, nu mai am multe de zis. O sa mai scriu cate una alta peste cateva zile. Cine stie, poate si pilotul nostru de curse mai are vre-o aventura. Peace...

Al saselea simt la femei - [reader's post]

Nu, nu e guest post ca n-am support pentru asa ceva. E un post propus de o cititoare de-a mea. N-am lucrat absolut deloc la el, este forma raw...

"Dupa cum zicea si titlul, da, este vorba de al saselea simt. Si nu! Nu la masina de spalat, ci la femei. Desi multora nu le vine sa creada, chiar exista! Si credeti-ma, o spun din propria experienta. De multe ori am impresia ca stiu ce va urma si intradevar, acel lucru se intampla. Poate parea ciudat sau nu...insa metoda cu legatul baticelor/prosoapelor de cap pentru a ghici un anumit lucru nu cred ca e asa de utila. Cred ca multi dintre voi stiti povestile celebrelor “clarvazatoare” dupa cum le zic eu “clarvărzătoare”. Hm.. sa fim seriosi, a lega 50 de mii de batice de cap si a ghici scrisul de pe o hartie, poate fi desigur un mare FAKE.

Deci, sa nu confundam maimutaritul de la tv, cu acest sentiment pe care se zice ca numai femeile il au. Majoritatea ne dam seama daca suntem inselate de catre partenerul de viata desi voi barbatii nu va puteti inchipui cum, sau atunci cand ceva nu merge cu adevarat in relatie. Si da! Aici intervine simtul cu pricina. Poate ca e ceva destul de straniu pentru unii dintre voi, insa pentru femei este un atu.

In concluzie nu as putea decat sa dau un sfat baietilor/barbatilor: “Aveti grija ce faceti, pentru ca noi, suntem cu ochii pe voi!”

Ps: primul meu “articol”. Poate ca ideile sunt cam zapacite de cap...insa... "
Mihaela Bocu