„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Retrospectiva anului 2010.

Si, a venit timpul sa continui traditia de a face o retropsectiva a anului. Nici nu stiu exact cum sa incep, din moment ce a fost un an destul de incarcat, cel putin din punct de vedere al articolelor. Ca si restul articolelor de genul asta pe care le-am avut, o sa fie destul de lung, deci n-ar strica sa mergeti la baie, mai luati o gustarica ceva, si sa incepem.

Urmarile incidentului din plen

Stateam si eu si citeam unele bloguri care au acoperit discutia despre incidentul de ieri din plenul parlamentului, incident in care un barbat s-a aruncat de la balconul plenului, probabil in speranta ca va face o schimbare. Am acoperit povestea aici. Si cum surfam eu netul, am ajuns intr-un final si la kristofer93, care si-a spus parerea simplu, clar si la subiect. "Cat de sclerozat poti sa fii incat sa faci asta? Acum serios.". Nu sunt in masura sa judec parerea cuiva, dar am dreptul sa mi-o spun pe a mea, bazata pe comentariile diverse care erau pe pagina articolului respectiv. Sa zicem ca libera exprimare, si-alte bucatele din constitutie imi permit asta, intr-o oarecare masura. So here I go.

Ca omul asta s-a aruncat de la balconul plenului, asta nu zice despre el ca e "sclerozat", ci doar ca e, disperat. Multi au spus mai sus, ca de ce nu-si gaseste alt loc de munca daca nu e platit bine la TVR. Nu cred ca vine asa de usor sa se recalifice profesional, in conditiile in care aparent era singurul salariat din familie. Pe langa asta, a gasi un alt loc de munca nu inseamna doar sa arunci un ochi in ziar si sa zici, "gata, l-am gasit". Acolo e vorba de interviuri, si alte chestioare de birocratie, care si ele costa intr-un final. Iar omul nostru nu avea chiar atat de multi bani incat sa se joace cu ei. Ca inginer de sunet la TVR, cel putin din cate am aflat de pe la TV, era paltit cu un salariu de aproximativ 1400 lei. Asta nu e nici pe departe destul, pentru o familie de patru. Are un copil autist, boala care nu se trateaza, da, dar el nu avea de unde sa stie ca copilul lui va fi astfel. Autismul, din cate stiu nu poate fi prevenit ca si, o gripa spre exemplu (ma puteti corecta daca aveti o baza solida, nu-s doctor sa am detaliile tehnice). Pe de alta parte, unii au dreptate spunand ca nu ar fi rezolvat mare lucru daca el murea. N-a murit, deci putem spune ca a trezit putintel lumea de prin Parlament. Cel putin, cred ca asta spera el. Slujba ma indoiesc ca si-o va pierde din cauza acestui fapt, desi sunt ceva sanse, judecand dupa cum mai gandesc unele persoane de la conducerea "marilor corporatii". Dar, in acel moment el is pusese un plan in minte, plan care el credea ca va avea un efect, fie el cat de mic. Putem spune ca era disperat, da. Nu ar fi singurul din tara asta caruia i-ar fi trecut prin minte o idee de genul. El a fost destul de, curajos sa zicem asa, sa o incerce. Si pentru asta, unii il vor vedea ca pe un erou, altii ca pe un nebun. Tin sa mentionez ca el nu va fi handicapat de acum. Din cate stiu la momentul de fata, a avut doar fruntea fracturata, leziune pe care poti sa o obtii si dupa o bataie mai serioasa. Putem spune ca bancile din Parlament sunt destul de moi, si ca au ajutat si ele. Macar atata bun sa fi adus banii furati de la clasa muncitoare.

Deci, unde am ajuns. Pai, nicaieri, sincer sa fiu. Doar mi-am spus parerea, luand in vedere parerile altor oameni care au discutat pe tema asta. Omul asta, eu cel putin, il voi vedea, nu ca pe un erou, ca n-a facut ceva chiar atat de memorabil (chiar daca a fost primul care s-a aruncat de la balconul acela), dar il voi vedea ca pe cineva care a incercat sa faca o schimbare. Cum a putut el. Pentru mine el face parte din micuta categorie a celor care spera ca inca se mai poate face ceva in legatura cu tara asta, si cu starea in care a ajuns.

"Ati luat mancarea copiilor !"

Astazi, 23 Decembrie 2010 un barbat numit Adrian Sobaru s-a aruncat de la balconului plenului Parlamentului, in timpul discursului premierului Emil Boc. Inainte de a se arunca acesta a strigat "Ati luat mancarea de la copii"*,avand in mana o bila portocalie cu numarul 13 scris pe ea, pe care aparent i-o "dedicase" premierului Emil Boc. Era imbracat cu un tricou pe care scria "Ne-aţi ciuruit şi ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!", cuvinte puternice care au directa legatura cu tot ceea ce s-a intamplat pana acum in mica noastra tarisoara condusa de un parlament incompetent, iar cand a fost scos din sala, pe targa, a strigat "libertate". Acesta a avut mai multe fracturi in zona fruntii, dar in rest nimic in afara de cateva contuzii, conform celor relatate in reportajul celor de la Antena 3. Din respect pentru familie si pentru persoana in cauza, acestia au decis sa nu difuzeze imaginile cu momentul in care acesta a sarit de la balcon, in conditiile in care acestea existau. Initial sedinta de plen a fost suspendata, doar pentru a fi reluata putin mai tarziu pentru a incepe votul motiunii de cenzura impotriva legii salarizarii unice,  motiune de cenzura care a picat din cauza faptului ca nimeni nu a votat nici impotrvia nici pentru, fiind nevoie de undeva in jur de 230 de voturi pentru. Cei de la PSD au decis in urma acestui eveniment sa paraseasca sedinta, inainte de a incepe votarea, din semn de solidaritate pentru cel care a incercat sa-si dea viata pentru a-i trezi pe cei de la putere. Domnul Sobaru este intr-o stare relativ stabila acum, fiind internat la Spitalul Universitar Bucuresti.

Acum, incepe subiectivitatea. Cati oameni trebuie sa-si dea viata pentru acest guvern incompetent si lipsit de cea mai mica urma de constiinta. Cei de la putere putea macar sa amane sedinta, pana dupa-amiaza, macar pentru a afla sigur daca persoana in cauza era macar intr-o stare stabila, si nu era in pericol de moarte data fiind situatia de fata. Scuza parlamentarilor a fost ca sedinta nu mai putea fi amanata nici decum, lega salarizarii unice avand directa legatura cu bugetul pe 2011. Dar totusi, ma indoiesc ca 3 sau 4 ore ar fi facut vre-o diferenta, din moment ce opozitia luase decizia de a nu mai vota motiunea de cenzura. Asta da dovada de o lipsa clara de bun-simt din partea "puterii", lipsa pe care probabil multi au observat-o de ceva timp. Si ca o ultima fraza o sa va pun o intrebare pusa de un jurnalista doamnei Elena Udrea, intrebare care a blocat-o complet :

"Credeti ca in alta tara europeana guvernul si-ar fi dat demisia dupa un astfel de eveniment ?"

Oraselul copiilor - 2010

Pot sa spun ca nu am mai mers de ceva timp prin oras cu BMX'ul deci as putea veni cu multe schimbari. Dar, va voi arata una dintre schimbarile mai importante ale orasului. Presupun ca toti romascanii stiu ca in fiecare an, se organizeaza (sau se organiza cel putin) Oraselul Copiilor. Un locsor micut in care copii pot sa se distreze, sa se joace, si alte chestii de genul. Din cate imi amintesc cel putin, pe vremea cand eram eu mai mic, parte din acest orasel era si un castel care pana la urma nu a mai fost adus din motive pe care nu le stiu. Desigur, asta nu a afectat pe nimeni foarte mult, oraselul continuand sa se tina in parcarea din fata primariei, langa fantana arteziana. Anul acesta insa, din cate am putut sa observ, lucrurile s-au schimbat. In parcare nu mai era nimic, in afara de cativa baieti cu masinile lor, incercand sa faca niste "drift-uri". Le-a iesit de cateva ori, dar un drift nu e un drift daca nu e facut cu o masina cu tractiune spate. That's just the way it is. Anyways, cum parcarea era realmente goala din punct de vedere al atractiilor, si cum stiam sigur ca oraselul copiilor se deschisese aparent vineri, ceva nu se lega. Deci, am cautat putin prin oras si ce sa vezi, am gasit ce cautam. Trei rulote, o duba, si doua carusele (referindu-ma la cele clasice, care se invart si nu fac nimic altceva in afara de a se invarti) parcate mai mult sau mai putin convenabil in skatepark-ul nostru. Ok, inteleg, e criza, deci nu sunt multe atractii, si e iarna deci cine mai iese in skate ? Chiar si-asa, asta m-a uimit putintel fiindca nu as fi crezut ca aceasta criza va afecta atat de mult evenimentele din orasul nostru. Mai jos va las cu cateva poze facute mai mult in graba decat special pentru acest articol. Daca mai pot o sa mai revin cu detalii.

5 lucruri facute in 2010

Stateam si eu pe net, cand am primit un IM de la Criss, in legatura cu o leapsa. M-a intrebat daca vreau sa, completez una, si nevand idei pentru articole, am acceptat. Leapsa asta e simpla, fin'ca trebuie sa mentionez 5 lucruri facute in 2010, lucruri cat de cat importante, pentru a elimina probabil raspunsurile de genu' "Am mancat" sau mai stiu eu ce. So here I go.

  1. Umm, incep si eu cu faptul ca am participat la primul meu blogmeet. Sau mai degraba, am participat la mai multe blogmeet-uri, fiindca toate au fost speciale in felul lor. Am cunoscut multe persoane de treaba, si per total, a fost distractiv.
  2. Doi, mi-am creat propriul meu program, care nu depindea de cine stie ce problema la informatica. Unii probabil va mai amintiti de o poveste pe care o scriam si care a disparut misterios, poveste care avea si un programel pe undeva. Ei, programelul ala inca e in constructie, si povestea la fel. O sa ma intorc la asta intr-un post viitor.
  3. Am dat o tura pe Transfagarasan. De departe cel mai frumos drum parcurs de mine vreodata.
  4. Am participat la tot ID Festul, cap coada, petreceri, spectacole, cateva iesiri, stuff like that. A fost de departe cel mai tare eveniment al verii, si vara viitoare, particip din nou. Merita.
  5. Last but not least, m-am distrat cat am putut eu de mult. Unii or sa zica "Ei si ce, si eu m-am distrat", da dar nu conteaza. Conteaza faptul ca pentru mine inseamna mult sa inveselesc pe cineva. sa pun un zambet pe buzele cuiva e mult. Si mie imi place.
Deci, astea sunt, 5 lucruri mai mult sau mai putin importante ale anului 2010. O sa vin si cu o retrospectiva, dar asta mai tarziu, pe la sfarsitul anului. Pana atunci, noapte buna tuturor. Over and out.

Si pentru ca nu prea stiu cui sa mai trimit leapsa asta, O las in interspatiu, sa pluteasca pana o prinde cineva si se foloseste de ea.

Capitolul 18 - Wolf

Cursa cu Wolf trebuia sa aiba loc in cateva zile iar eu trebuia sa ma documentez bine. Nu mai facusem curse pe zapada pana acum, asta fiind un dezavantaj clar pentru mine. Silvio imi daduse un dosar care continea tot ce as fi avut nevoie sa stiu despre urmatoarea cursa.

Nume : Wolf Schneider
Data nasterii : 12 Decembrie 1968
Locul nasterii : Solothurn, Elvetia

Nu stim incredibil de multe lucruri despre acest "Wolf", dar am reusit sa aflam cateva lucruri destul de importante despre el, care speram ca o sa te ajute. Pana la varsta de 18 ani, putine sunt stiute despre el. Singurul copil al familiei sale, s-a inrolat in armata la varsta de 19 ani, pentru a fi lasat la vatra onorabil la varsta de 30 de ani, din cauza unei rani provocate in timpul unui exercitiu de antrenament. Intre 1998 si 2006 a participat la numeroase curse de raliu cat si de circuit, dovedindu-se a fi un pilot foarte bun, in ciuda varstei relativ inaintate. A participat la multe curse de time-attack stabilind de vre-o doau ori recorduri la Suzuka, in Japonia. Era elvetian, deci conducea cu mare precizie si nu se dadea mare ca unii piloti. Zvonurile spuneau ca el a fost printre singurii piloti care si-au dus masina personala la Nurburgring, pe vechiul traseu Nordschleife si a reusit sa bata masini modificate special pentru acel traseu. Clar nici a lui nu era "din fabrica" dar pilotul conta mai mult. Pe langa asta, unele speciale de raliu la care participase avusera loc pe trasee inzapezite deci putem spune ca are ceva experienta pe zapada. Masina pe care o conduce e un Subaru Impreza WRX Sti, similar cu cel pe care il folosea acum cativa ani in traseele de raliu. De atunci a reusit sa mai faca cateva modificari fata de proiectul original, fara sa schimbe major felul in care se conducea. Informatorii nostri ne-au spus ca Wolf a mai facut acel traseu odata, deci e posibil sa fie in avantaj, mai mult decat crezi. Restul detaliilor despre cursa le gasesti in celelalte fisiere....
...
Din ce citise Zen, Wolf parea un adversar de temut, In principal prin faptul ca avea mai multa experienta ca el pe zapada, si mai facuse acel traseu odata. Era timpul sa inceapa sa exerseze cu masina modificata de Wolf. Era o masina mai puternica decat a lui Wolf, dar si mai tehnologizata, R35-ul avand sisteme de management pentru aproape fiecare piesa componenta. Putea afla totul despre masina, chiar si ceea ce nu stia. Nissan-ul se comporta exceptional de bine pe trasee uscate de curse, dar nu stia exact cum se va comporta pe zapada, asa ca era timpul sa-l scoata la o plimbare prin Alpi. Cum cursa avea loc peste cateva zile, putea sa prinda si ceva timp de antrenament pe drum. Si-a pus cauciucurile de raliu in portbagaj si a plecat incetisor spre Elvetia, avand de gand sa treaca si prin Germania, pentru a testa viteza si acceleratia masinii la maxim, sa stie intradevar cu ce lucreaza.

Capitolul 17 - Cursa in alpi I

...
- Am decis sa te adaug la echipa mea. Nu stiu daca iti place sau nu sa lucrezi pentru mafie, dar eu vreau ca tu sa lucrezi pentru mine. Nimic complicat, doar curse. O sa iti iasa si tie un profit bunicel, si pe langa asta, o sa iti poti modifica masinile la propriul meu garaj. Am unii dintre cei mai buni mecanici.
- As avea nevoie de ceva bani, iar ocazia asta a priit foarte bine. Dar, cum mai vei contacta ?
- Nu-ti fa griji, am aranjat sa priemsti un telefon pe care te voi apela doar eu. Sa fiu sigur ca mergi la cursele care trebuie.
- E bine. Presupun ca o sa mearga bine. Altceva ?
- Nu. Bruno, escorteaza-l pe domnul Zen la masina lui. Presimt ca o sa avem o colaborare frumoasa.

Zen parea destul de incantat de oferta, ai ales fiindca mergea perfect pentru planul lui. Totul a mesr bine pana intr-u moment in care Zen a realizat ca nu primise nici un telefon de trei luni. Incepuse sa creada ca lucrurile nu mergeau chiar bine. Totusi, aceasta stare nu a durat mult. A primit un telefon de la Silvio. Urma o cursa.

- Da?
- Esti pregatit pentru o cursa ?
- Da, sigur ca da. Astept telefonul asta de luni intregi.
- Nu conteaza. L-ai primit. Cursa urmatoare are loc in Alpii elvetieni, pe un drum infundat.
- Pe zapada ?
- Da, vino la garaj, ti-am pregatit masina.
- Ce masina e ?
- Vino la docuri, docul 23, la ora 18:00. Vom vorbi mai in detaliu.
- Bine, ora 18:00.
...
Zen era destul de fericit ca avea o cursa pana la urma. Totusi, erau doua parti la povestea asta. Cursa era in Alpi, cu o masina pe care el nu a mai condus-o niciodata. Nici nu stia cum se comporta sau ce poate sa faca. Totul tinea de asta. Nu conteaza doar soferul, si masina are un rol imprtant, iar el nu stia cu ce se joaca.

- Ce ai pentru mine ?
- Nissan Skyline GTR-R35
- Care zici ?
- Noul Skyline. Cred ca il stii.
- Da, il stiu, dar cum ai facut rost de el ?
-  Am relatii, nu conteaza. Oricum, masina a fost modificata destul de mult, am pregatit si un set de cauciucuri de raliu, proiectate special pentru jentile originale de pe masina. O sa poti sa mergi si pe drum normal, si pe zapada, vor merge ok.
- Cand e cursa ?
- Saptamana viitoare. Stiam ca nu ai mai condus niciodata masina asa ca iti dam timp sa te obisnuiesti cu ea.
- E bine. Ar mai trebui sa stiu ceva despre cursa ?
- Tot ce trebuie sa stii este in dosarul acesta. Ia-l, studiaza-l si castiga-mi cursa asta.
- Nu garantez nimic.
- Am incredere in tine Zen. Baieti, cheile. Ai grija de ea, n-a fost ieftina.

Zen a plecat intr-un nor de fum, pregatit sa testeze noua masina. Avuse si el un Skyline, dar nu ultimul model. Era fericit sa stie ca se comporta la fel ca cel vechi, dar avea ceva diferit. Era mult mai tehnologizat decat modele anterioare, avand sisteme de monitorizare pentru orice. Nu era nevoie de ele, dar le avea. Masian se comporta binisor, doar ca nu avea unde sa o testeze pe zapada. Trebuia sa se ocupe de asta, pe drumul catre cursa, peste o saptamana. Pana una alta, trebuia sa se si documenteze. Totul despre pilot, masina lui, traseul, zona, toate erau acolo. Poze prin satelit, cartografie, tot felul de chestii erau incluse in dosarul ala. Nu avea nevoie chiar de toate, dar nu strica sa le aiba.