„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Sah si Baschet. Nu asa de diferite,

The first move requires no pieces. It is the look into the eyes of your opponent. The iron gaze of a warrior, the frozen stare of a man possessed, the piercing glare of a champion. Feel his hears. A lifetime of hunger and hope, trifles and triumphs. Search his heart through fear, show him none in return.


No single piece can win a match. Combine several, move them in concert and behold. A synchronized symphony of force. Push forward, attack, retreat, or is it a trick? A rouse, to draw out the opposition ? Be watchful, as one avenue closes, another opens. Employ tactics and advance your aims while perplexing your rival.


Be mindful of time, but do not grant a clock authority of your reason. Defend with vigor. A skilled adversary is beatable when his movements are restricted and his patterns are exposed. Tension grinds at the nerves, emotion can weigh a man down or lift him in the air. This is a game of kings ! It is ballet of the brain, choreographed on a wooden slab.


Promise your foe one thing. Doom! Accept only ultimate glory as your prize. Know that winning and losing are black and white. Master this game and you will make the final move.


After all have fallen, you will stand alone.


Crowned, intact.

Food for thought.

-Salut, ce mai faci ?
-Uite bine, dar tu?
-Eh, sunt ok. uite, ma gandeam. Dat faptul ca e sambata maine, ce-ai zice sa iesim sa vedem un film sau ceva ?
-Oh, scuze, nu pot maine. Eu si prietenul meu mergem la cina.
-... Prietenul tau ?
-Da, il stii. E de la scoala. Am inceput sa iesim acum cateva zile. E chiar amuzant sa fii in preajma lui.
-Da, imi aduc aminte de el...
-A fost chiar frumos cand am iesit. Am iesit cu surioara mea mai mica in parc, iar el statea singur pe o banca. Nici eu nu ma simteam asa de ok, asa ca am mers sa vorbesc cu el. Ne-am cam potrivit.
-Erai suparata?
-Da, presupun.
-Puteai sa-mi vorbesti mie despre asta, stii ca sunt intotdeauna acolo cand ai nevoie de mine.
-Stiu, si multumesc, inseamna mult pentru mine.
-Uite, as putea la fel de bine sa zic asta acum. Te iubesc. Stau treaz noaptea, gandindu-ma la cum ar fi sa fim impreuna, pentru ca imi pasa atat de mult de tine. Vreau sa te tin in brate cand esti suparata si sa ne petrecem restul vietii impreuna pentru ca atunci cand sunt cu tine e ca si cum totul va fi bine. Am fost intotdeauna acolo cand ai avut nevoie de mine, dar e ca si cum tu nu ai fi observat, optand sa iesi cu cine stie ce ratat care nu te asculta si te tradeaza intr-un final. Am fost chiar in fata ta si mi-as fi dorit sa-mi fi oferit o sansa sa te fac fericita.
-Da, asta asa e, erai intotdeauna acolo. Atunci, si chiar pana astazi, erai acolo pentru mine, intotdeauna la calculator, pregatiti sa livrezi o imbratisare virtuala si un zambet virtual cu romana ta mai mult sau mai putin buna. Stai, si privesti, in timp ce eu ma distrug cu toti acei ratati, astepandu-te sa ma intorc la tine si sa-ti spun ca de tine ar fi trebuit sa ma indragostesc in tot acest timp, dupa care sa fim impreuna, si sa ne tinem de mana prin toate cinematografele, si plajele insorite, si apusurile pe care tu le-ai ratat, ca restul celor de varsta noastra. Omule, esti monoton. Esti plictisitor, iar asta din cauza faptului ca in timp ce toate acele scursuri ale societatii de care vorbesti ieseau afara, la soare, facand greseli si trecand prin numeroasele aventuri ale varstei noastre, tu erai in camera ta, inavtand fiecare fata jocului tau RPG favorit, pretinzand ca intelegi argumente despre religie si politica pentru a parea destept, si a scrie poezii destul de proaste, incercand sa te convingi ca cunoasterea e mai buna decat intelepciunea. Nu e, iar singurul motiv pentru care as iesi cu cineva care stie atat de multe despre conflicte antice care nu mai conteaza acum, ar fi ori faptul ca sunt amuzanti si fericiti, sau foarte buni in pat, chestii despre care cred ca tu nu stii foarte multe. Acesti tipi stiu ca noi fetele avem nevoie de variatie, de imbratisari, de argumente si nu doar sa ne plimbam toata viata cu un las submisiv care ne spune ca suntem cele mai tari, fiindca placa aia devine plictisitoare de la un timp. Imi place cand ma cert cu prietenii mei, fiindca asta imi arata ca nu le e frica sa-si spuna parerea despre mine, nu ca un tip care imi zice ca sunt draguta si inteligenta, cand defapt crede ca sunt nevrotica si nu destul de inteligenta sa pricep aluzia ca vrea sa faca sex cu mine cand vrea iar apoi sa incearca sa aiba conversatii adanci, filozofice pentru a mentine imaginea sa fictiva despre partea lui sensibila. Vreau sa fiu cu un idiot pentru ca sunt salbatici si necivilizati, si in multe cazuri asta inseamna ca sunt impulsivi, plini de energie si puternici, nu ca acei oameni palizi, slabuti, intelectuali, care pana la urma nu si-ar da seama de ceva super nici daca i-ar lovi in fata. As merge chiar pana la ideea ca singurul lucru pe care mi-l spune faptul ca esti introvertit este ca incerci sa pari timid, neinteles, cand in realitate, nesiguranta de a lua controlul asupra vietii tale si tendinta de a te plange cand lucrurile nu merg cum trebuie imi dau parerea ca nu esti nimic mai mult decat un ghimpe egoist si las in coasta mea.
-O_o...

Originalu e pe meh.ro

Prima mea sedinta oficiala in politica

Dupa cum spuneam aici, am participat la niste alegeri in liceu, si ironic, am si primit o functie bunicica, ca vicepresedinte al Consiliului Scolar al Elevilor Grupului Scolar "Vasile Sav" Roman (CSEGSVS Roman). N-am crezut ca o sa ma implic chiar asa de mult, dar, iata-ma, la prima mea sedinta serioasa de consiliu.

Eu vreau sa fac lumea mai buna

Sa incepem cu inceputul. De ceva timp, liceul meu deruleaza un proiect intitulat "Eu vreau sa fac lumea mai buna". Ideea principala si scopul din spatele proiectului ar fi urmatoarele.

"Am observat ca relaţiile interumane suferă... Am observat că elevii noştri nu sunt toleranţi, nu ştiu să coopereze...De când se nasc, oamenii intră în relaţii unii cu alţii.

De ce Y!M 11 e... naspa

A.k.a. Why the Beta version of Yahoo Messenger 11 sucks. Cel putin pentru mine. Am avut ceva probleme cu mess-ul de la o vreme si-am decis sa-i fac un mic update, cu speranta ca va merge mai bine. Cu speranta unui viitor mai bun pentru textele trimise pe mess. Cu speranta unor conversatii mai reusite. Aceste sperante ale mele au fost naruite, la contactul cu noua versiune de Yahoo! Messenger. Versiunea 11 Beta. Ultimul cuvintel ar fi trebuit sa-mi zica ceva despre posibilele probleme, dar, nu a facut-o. Sau n-am ascultat. Oricum, acestea sunt cateva din problemele peste care am dat in aceste cateva zile de cand folosesc mess-ul asta nou.
  1. De fiecare data cand schimb statusul messengerul imi da o fereastra cu un mesaj care zice "Abuse content found, please modify your status and share it again". Ce continut abuziv gaseste el in statusurile mele ma depaseste complet de la inceput. Dar face asta indiferent de status, cel putin aparent.
  2. Daca pun doua trei statusuri apare o fereastra care aparent previne spam-ul cu statusuri. Nu cred ca intra in categoria de spam, dar trecem peste. Ce ma enerveaza este ca iti da sa completezi un cod captcha, cod foarte cunoscut in protectiile anti-spam, pe care nu poti sa-l trimiti. Iti apare fereastra anti-spam, completezi codu, dai submit, se-aude clicku'-n difuzoare, si.... nimic. fereastra tot acolo ramane. Ideea e buna, dar trebuie si implementata cum trebuie fella's
  3. Problema arhivelor de conversatie. Arhivele din messenger-ul 9-10 nu mai sunt recunoscute de asta nou, din motive ce ma depasesc. Pe langa asta, fereastra in care iti afiseaza arhivele in sine a devenit mai complicata, si mananca mult mai multe resurse acum. De ce au "reparat" ceva ce nu era stricat nu stiu. Pe langa asta, iti genereaza cate un fisier nou arhiva pentru fiecare conversatie avuta cu o persoana, nu cum facea inainte, arhivele fiind categorizate pe zile. Cica acum recunoaste si subiectul de discutie, idee careia nu-i vad rostul, mai ales fiindca nu functioneaza.
  4. Iti da optiunea de a-ti urca conversatiile pe serverele lor, pentru a le putea vedea de pe orice PC. Nu stiu ce credeti voi dar mie asta mi se pare o idee cel putin retardata. Daca e o sa o fac pe conspirationistul, aceasta este doar o schema a marilor guverne de a ne monitoriza mai bine.
Cam astea ar fi problemele pe care le-am gasit eu in noul Y!M 11 Beta. Ideea de baza, e naspa, si trebuie cizelat, mult!

Cititi horoscopu' ?

Acum voi pune acea intrebare care persista de ceva vreme prin, pai, peste tot. Ai citit horoscopul azi ? Vad in jurul meu o multime de persoane care isi bazeaza uneori chiar intregile vieti pe niste randuri date de un astrolog care ne prevede magic viata pe baza aliniamentului dintre nu stiu ce stea, si mai stiu eu ce alta planeta. Parerea mea e ca toate astea nu sunt decat o facatorie, dar asta e doar parerea mea. Sincer mie zodia nu prea mi se potriveste, nici horoscopul, care rareori imi nimereste evenimentele, iar atunci, vag, si sincer refuz sa cred ca pozitia dintre doua stele si o planeta imi guverneaza viitorul. E cam mult pentru mine.

Capitolul 21 - Inapoi in RockPort

Zen fusese indemnat sa mearga putintel in Germania, dupa evenimentele din Alpi. Ideea  din spatele acestei mici excursii era sa stea putintel sub radar, cel putin pana se raceau apele. Isi daduse seama ca intrase destul de adanc in organizatia mafiotului numit Silvio. Dar, inevitabil, asta facea parte din planul sau de a il vana pe Takeshi Kato. Inainte de a pleca spre Germania, a decis sa faca un ocol prin RockPort, sa vada care mai e viata prin acel orasel micut plin de curse. Avea chef sa faca ceva bani de buzunar pentru excursia sa, iar cursele erau cel mai bun lucru pe care il stia a face. Iar asta nu il deranja catusi de putin.

The Black Vampire

Acum cateva zile am fost contactat in legatura cu un link exchange intre blogul meu si un site " http://www.freefantasybooks.com/ ". Acest site este, dupa cum spune si link-ul un site cu carti care fac parte din genul fantasy. Sincer, pana acum n-am citit carti de genul, dar, dupa cum scrie in descrierea de pe site, pare a fi destul de interesant. Baiatul care scrie povestea de pe site este un baiat numit Alex, iar eu, ca scriitor in devenire (desi nu sper sa ajung cine stie ce Caragiale sau Creanga sau Puzo, sunt mai amator) am zis ca o promovare n-ar strica. Iata ce am putut sa obtin, in legatura cu cartea "The Black Vampire" - "Vampirul Negru", carte pe care, din cate am inteles, o scrie.

Nu prea cred in Karma, sau destin

Probabil unii dintre voi ati auzit de conceptul de karma. Eu cel putin nu sustin ideea ca, daca faci bine, iti este bine, faci rau, nu ti-e bine si-alte bazaconii de genul, mai ales cum in lume, multe persoane rele, duc o viata chiar prea buna. Personal, nu cred in acest concept, si mai ales nu cred in conceptul de destin, in ideea ca fiecare dintre noi are o viata prestabilita, un viitor gata stabilit, pe care nu-l poate schimba sub nici o forma. Tin sa cred in faptul ca viata cuiva este guvernata in mare parte de alegerile pe care le face de-a lungul acesteia, cu acel element al necunoscutului care poate fi adaugat in ecuatie, si care in unele situatii schimba de tot o anumita problema. Ma indoiesc ca undeva destinul fiecare persoane este scris, stampilat si indosariat undeva, spre a fi urmat in concordanta cu legile fizicii pe care le stim si le acceptam asa cum sunt. Eu cred mai mult in conceptul ca, majoritatea evenimentelor tin de doua lucruri. De sincronizare, si de acel element al necunoscutului. Spre exemplu, pleci de acasa la o anumita ora, si vezi o masina care iti place pe strada, dar, daca printr-o intamplare pleci de acasa cu 30 de secunde mai tarziu, nu mai apuci sa vezi acea masina, iar exemple pot fi date destule. Dupa parerea mea, e mult mai bine ca cineva sa isi traiasca viata facand propriile alegeri, desigur, cu putin influenta pozitiva din afara, fiindca altfel calea aleasa poate sa nu fie asa de buna. Cum a zis cineva odata :

"Atata timp cat e viata ta, tu ai puterea de a ti-o guverna, in orice mod posibil, desigur, pana la o limita. Desi e viata ta, nu ai sub nici o forma dreptul sa ti-o iei, nu ai dreptul sa ti-o strici intentionat, si mai ales nu ai dreptul sa nu iti pese. Daca nu iti pasa, nu iti meriti viata, intr-o oarecare masura. Dar in afara de chestiile astea, si de deciziile asupra carora tu nu ai asa de mult putere, viata ta, e complet in mainile tale."

Pot sa spun ca sunt de acord. Voi ? Argumentati daca se poate. Niciodata nu refuz o discutie buna.

Capitolul 20 - Mai castigi, mai pierzi

Zen stiuse ca acea cursa in Alpi, pe care a pierdut-o, insemna mult pentru planul lui, dar si pentru Silvio. Totusi, avuse un motiv destul de bun, avand in vedere ca masina lui era noua, nu fusese forjata, si nici Zen nu se mai antrenase pe zapada, acela fiind locul unde Wolf, oponentul sau avuse avantajul. Acum, venise timpul sa dea ochii cu Silvio. Au stabilit sa se intalneasca undeva in Bronx, iar Zen stia ca ceva ea clar in neregula fiindca la telefon Silvio parea destul de calm, in ciuda faptului ca a pierdut destule. Totusi, putin protectie nu strica, iar zen isi pusese o vesta antiglont pe sub combinezonul de curse, in caz ca se intampla ceva urat si trebuia sa scape repede. A decis sa vina cu propria lui masina, ca in caz de ceva, sa ramana cu acel R35, masina fiind una destul de buna. A ajuns la locul de intalnire exact la timp, unde gorilele lui Silvio il asteptau. Dupa ce a fost perchezitionat, a intrat in casa.

ArtFocus - Premiul de popularitate

Dupa lupte seculare date de organizatorii concursului de fotografie ArtFocus, am reusit intr-un final sa primim toate pozele, sa aruncam cu cate un ochi, sau chiar doi pe ele, sa le scanam, sa le avem urcate pe blog, astfel ducand inevitabil la pornirea cursei catre premiul de popularitate pe care chiar voi, audienta noastra, il veti da. Premiul de popularitate chiar asta e. Nu are nici un fel de jurizare oficiala, premiul fiind dat pozei/artistului/artistei cu cele mai multe voturi. Criteriile pe care dati voturile sunt... defapt nu sunt. N-avem nevoie de criterii. V-a placut subeictul pozei, calitatea ei, persoana din poza (daca exista), numele artistului, sau pur si simplu erati tripati si ati dat vot random, whatever, ideea e sa votati poza/artistul/artista care va place, astfel ridicand sansele cuiva sa puna mana pe marele nostru premiu de popularitate.

Ca sa nu va mai plictisesc, link-ul este http://artfocus.wordpress.com/ . Dati-va cu parerea si votati. Viitorul lor e in mainile voastre, intr-un mod ironic, si oarecum ciudat. Si mai dati si voi sfoara-n tara, ca sa avem cat mai multe voturi.


http://artfocus.wordpress.com/

MoshPit. Ce si de ce.

Probabil multi nu ati auzit termenul de MoshPit pana acum, dar rockerii in special stiu la ce ma refer. Este momentul ala din timpul unui concert metal, punk, rock, sau orice alta muzica cu drop puternic (o sa revin la termen imediat), in care vezi o multime de oameni care se imbranceste si sare in sus, si formeaza de obicei un cerc, in care se petrec toate astea, si din care rareori iesi cum ai intrat. Vorba aia, intra cine vrea, scapa cine poate, se potriveste numai bine.

Poze de prin oras

Ieri am iesit putintel din casa, cu ocazia faptului ca s-a imbunatatit umpic vremea. Desigur, zilele astea se raceste iar, dar nu prea ma deranjeaza, mai ales daca nu ninge. Nu cred ca sunt singurul care vrea primavara, right ? Oricum, daca tot am luat decizia sa ies am zis sa iau si camera cu mine sa fac cateva poze prin oras, asa, mai mult de distractie si sa vad ce cadre mai pot sa scot. Am facut cateva poze, unele mai bune decat altele. Va las pe voi sa decideti cat de bine mi-au iesit.