„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Capitolul 20 - Mai castigi, mai pierzi

Zen stiuse ca acea cursa in Alpi, pe care a pierdut-o, insemna mult pentru planul lui, dar si pentru Silvio. Totusi, avuse un motiv destul de bun, avand in vedere ca masina lui era noua, nu fusese forjata, si nici Zen nu se mai antrenase pe zapada, acela fiind locul unde Wolf, oponentul sau avuse avantajul. Acum, venise timpul sa dea ochii cu Silvio. Au stabilit sa se intalneasca undeva in Bronx, iar Zen stia ca ceva ea clar in neregula fiindca la telefon Silvio parea destul de calm, in ciuda faptului ca a pierdut destule. Totusi, putin protectie nu strica, iar zen isi pusese o vesta antiglont pe sub combinezonul de curse, in caz ca se intampla ceva urat si trebuia sa scape repede. A decis sa vina cu propria lui masina, ca in caz de ceva, sa ramana cu acel R35, masina fiind una destul de buna. A ajuns la locul de intalnire exact la timp, unde gorilele lui Silvio il asteptau. Dupa ce a fost perchezitionat, a intrat in casa.

- Sefu' te asteapta.
- Ok.
...
- Zen. Ia loc acolo te rog. Imi pare rau ca ai pierdut cursa, asta nu ar fi trebuit sa se intample. Ti-am dat o masina buna, ti-am asigurat totul, si totusi, m-ai dezamagit. Chiar si-asa, problema a fost rezolvata cu usurinta. In final a fost doar o singura cursa. Vreau ca tu sa mergi in Germania saptamana asta, cat se aseaza putintel apele. Trebuie sa stai sub radar cat de mult posibil.
- Dar ce-o sa fac cu...
- Nu ma intrerupe. O sa mergi in Germania cu Skyline-ul, si o stai acolo o saptamana, sau mai mult, cat este nevoie. Nu pune intrebari, fa-o.

... nu, nu, va rog, data viitoare voi face mai bine, nu ! ...

- Ce-a fost asta ? 
- O, un tip la care-i zic astia pe strazi Koko. Il angajasem pentru o treaba, si a dat gres. Vezi tu Zen, Esti bagat mai adanc decat crezi in asta. Daca te intorci impotriva mea, esti mort ! De-acum lucrezi numai, si numai pentru mine. Ai inteles ?!
- Sigur. Sa inteleg ca asta e tot ?
- Da, sigur. Poti pleca.

Zen a iesit incet pe usa, privind la gorilele lui Silvio care carau un sac mare, negru. Clar, Koko era mort. Dar de ce... Poate Silvio nu mintise, si chair daduse gres la o treaba. Sau poate era ceva mai adanc. Orice-ar fi fost, era destul de evident ca Zen trebuia sa aiba grija mai multa de el, daca voia sa reziste sa-si poata vedea planul finalizat. Si-a luat 370Z-ul cu care venise si a plecat de la casa unde s-au intalnit. Pe drum, a primit un telefon.

- Alo, Zen ?
- Da, cine e, si de unde ai acest numar ?
- Sunt cineva care iti vrea binele. Acum cateva zile ai facut o cursa cu un tip pe nume Wolf, in Alpi. Ai pierdut, insa, intre timp, casa lui a fost incendiata iar el a avut un accident misterios care a implicat o conducta de lichid de frana taiata. Umbla vorba ca ar fi fost implicat in niste treburi ale mafiei. Ai grija ce faci...

Convorbirea se incheiase la fel de repede cum a inceput. Wolf murise. Zen gandi ca probabil la asta s-a referit Silvio cand a zis ca problema a fost rezolvata cu usurinta. Ajungand acasa a constat cu stupoare ca R35-ul fusese incendiat. Pierduse o masina destul de buna. Clar il enervase putintel pe cel ce de-acum ii va deveni sef. Dar, cu bune, cu rele, trebuia sa plece in Germania, mai mult pentru siguranta lui personala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu