„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Ziua 14

//--connection_established--//

//--beginning_of_transmission--//

Jurnal de bord, 1 mai 2145

Merg de cateva zile incontinuu, si nu vad nici urma de orasul care mi l-au descris oamenii pe care i-am intalnit acum cateva zile. Totusi, nu e totul pierdut. Umbla vorba prin statie ca navele s-au cam risipit din spatiul aerian al fostei baze, baza care acum e nivelata, si ca au fost raportate cateva conexiuni radio cu una din navele fostei mele divizii. Asta inseamna ca inca mai sunt sperante sa ma intalnesc cu membrii Diviziei 6, macar unul. Nu trebuie sa ma dau batut. Inca o parte buna, ar fi ca ies din desertul asta singuratic, fiindca am observat cateva palcuri de verdeata ceva mai incolo, la vre-o cativa kilometri de aici, iar scanarile lui Rusty au confirmat ca nu era doar un miraj. Nu prea mi-a mai ramas mancare, cateva pachete de biscuiti, dar cam atat. Sper sa ma tina pana ajung la ceva mai consistent decat nisip, si pietre. S-ar putea sa incep sa vanez cate una alta ca sa raman in viata. Dar, tot raul e spre bine. E cam plictisitor sa merg singur, cu un robotel pe langa mine, dar, nu am ce face. Mi-as dori sa am cu cine vorbi. Raman la jurnalul asta de bord. Oricum, totul pare sa se imbunatateasca de-acum incolo. Am sa am grija sa ramana asa. In urma cu cateva zeci de ani, de 1 Mai se celebra ziua muncii. A fost abolita de atunci, din cauze diverse, dar, ne mai amintim de ea din cand in cand. Merita. Pacat ca nu prea am muncti zilele astea ca sa am ce sarbatori.

//--end_of_transmission--//

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu