„Toate greșelile gramaticale și/sau de tipar prezente pe acest blog cred că sunt intenționate. Vă rog, nu le stricați visul. Mulțumesc.”

Anon: Reverie

Dupa o mica perioada de inactivitate din partea mea, a venit timpul sa urc o noua poezie marca Anon: . Reverie. Va urez lectura placuta si nu uitati, feedback-ul e cea mai buna chestie pe care ati putea acum sa o oferiti acum scriitorului pe care-l prezint, asa ca, fire away ! 

Reverie
Soaptele in noapte-alearga imprejurul tuturor, 
Infiripa-n suflet vise si le-aprinde dulce dor, 
Dor de viata, dor de fapte si de dulce libertate, 
Dor de o fiinta draga pentru care fac pacate. 
Ochii-ncetosati incearca sa strapunga realitatea, 
Si incearca sa amane ceea ce se cheama moartea 
Sufleteasca. Putini scap de napasta-ntunecata 
Ce orbeste lumea-ntreaga, sa traiasca in nefapta. 
Drept, rigid, si far’ de minte se prezinta omul nostru, 
In aceasta zi cam sumbra, unde nu-I prezent norocul. 

Se aprinde o lumina, alba si stralucitoare, 
Dau din pleoape agitat, stau nesigur pe picioare. 
Ceata dimprejur dispare si privesc cam agitat 
Cum se schimba lumea-ndata: se aude-un fluierat, 
Imprejur se-astern culori, pasarile vin in stoluri, 
Iarba este verde iarasi, umpland sutele de goluri, 
Copaci goi imbraca-ndata haina verde de smarald, 
Fructe rosii cad pe jos, soarele e din nou cald. 
Trandafirii prind culoarea ce-am uitat-o de demult, 
Si miasma-mbatatoare raspandeste dulce cant. 

Te-am zarit cum stai ascunsa dupa un stejar batran. 
M-am oprit privind ca prostu’, si pe loc m-a prins un gand. 
Ganduri de imbarbatare, gand de dulce-nfiorare, 
Gand sa te salut in treacat si sa plec in departare. 
Se arunca-n parul tau raza galbena de soare, 
Din el ies scantei de foc, pure si stralucitoare. 
Luna palida se vede peste norii argintii, 
Soarele acusi apune, nu intrezaresc stihii 
Sa-mi distruga minunata si splendida libertate, 
Sa te-alunge de pe campul plin de plante inflorate. 

Luna-ntreaga se arata luminand in departare, 
Creatura noptii urla lunecand peste carare, 
Curioasa, se apropie din desisul ‘ntunecat 
Pas greoi el pune-n fata ca un mandru imparat, 
Blana ii luceste-n noapte aruncand sinistru-n jur 
Valatuci de fum albastru. In urma un fir de par sur 
Cade peste iarba arsa, facand rotocoale line. 
Tu te uiti intrebatoare, el se-apropie de tine,
Ochii scapara puternic de un rosu-aprinzator, 
Intinzi mana sa il mangai, el se-aseaza-ncetisor. 

Pas cu pas eu ma apropii de-a ta umbra linistita 
Tu tresari usor nervoasa, creatura se ridica 
Dezelindu-si coltii albi, rasufland pe nari caldura, 
Indemnandu-ma sa plec si privindu-ma cu ura. 
……………………………………………………………………………………………… 
Ma ridic si-apoi continui sa inaintez spre tine, 
Creatura-mi face loc, stie ca nu vreau decat bine. 
Ma asez pe iarba moale si te strang usor in brate. 
Tu te lasi in voia sortii si ma-mbratisezi dibace.

3 comentarii:

  1. am şi eu o întrebare(ca cineva care n-a avut treaba cu româna în şcoală): care e rostul "........." di ultima strofă? :d

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tu din toata poezia doar punctele de suspensie le vezi?

      Ștergere
  2. Pot sa iti dau un mic sfat : scrii foarte frumos si faci trecerea bine intre descriere si actiune dar ai un mic defect. Uneori nu pastrezi masura si desi nu e neaparat nevoie sa o faci ar fi indicat pentru ca asta strica putin din "flow"
    ex:
    Pas cu pas eu ma apropii de-a ta umbra linistita
    Tu tresari usor nervoasa, creatura se ridica
    are masura buna si suna foarte bine
    dar
    Blana ii luceste-n noapte aruncand sinistru-n jur
    Valatuci de fum albastru. In urma un fir de par sur
    sau
    Ma ridic si-apoi continui sa inaintez spre tine,
    Creatura-mi face loc, stie ca nu vreau decat bine.
    suna putin impleticit la urma si pare putin fortat

    RăspundețiȘtergere